Poștașul (film din 1994)

Prezență online
Il Postino
Poștașul

Titlu original	Il Postino
Gen	film de dragoste dramă film bazat pe un roman[*]
Regizor	Michael Radford
Scenarist	Antonio Skarmeta
Bazat pe	Ardiente paciencia[*]
Producător	Mario Cecchi Gori Vittorio Cecchi Gori Gaetano Daniele
Studio	Cecchi Gori Group[] Medusa Film[]
Distribuitor	Miramax Films
Muzica	Luis Enríquez Bacalov
Distribuție	Philippe Noiret Massimo Troisi Maria Grazia Cucinotta
Durata	108 minute
Țara	Franța Belgia Italia
Filmat în	Sicilia
Locul acțiunii	Italia
Limba originală	italiană
Nominalizări	Premiul Oscar pentru cel mai bun actor (Massimo Troisi, 13 februarie 1996) Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor (Michael Radford, 13 februarie 1996) Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat (Anna Pavignano[], Michael Radford, Furio Scarpelli[], Giacomo Scarpelli[] și Massimo Troisi, 13 februarie 1996) Premiul Oscar pentru cel mai bun film (Gaetano Daniele[], Mario Cecchi Gori[] și Vittorio Cecchi Gori[], 13 februarie 1996) Premiul Oscar pentru cea mai bună muzică de film[] (Luis Bacalov[], 13 februarie 1996)
Încasări	21.848.932 $
Pagina IMDb
Modifică date / text

Poștașul (italiană Il postino) este un film italian din anul 1994 regizat de Michael Radford.

Filmul spune o poveste fictivă în care poetul chilian Pablo Neruda se împrietenește cu un simplu poștaș, care învață să iubească poezia. Din distribuție fac parte Philippe Noiret, Massimo Troisi și Maria Grazia Cucinotta. Scenariul a fost adaptat de către Anna Pavignano, Michael Radford, Furio Scarpelli, Giacomo Scarpelli și Massimo Troisi după romanul Ardiente paciencia de Antonio Skármeta. În 1983, Skármeta a scris și regizat filmul "Ardiente Paciencia", după care mai târziu, în 1985, a scris romanul cu același nume.

Actorul Massimo Troisi a amânat o operație pe inimă, astfel încât să poată finaliza filmul. A doua zi după încheierea filmărilor, el a suferit un atac de cord fatal.

Distribuție

Philippe Noiret – Pablo Neruda
Massimo Troisi – Mario Ruoppolo
Maria Grazia Cucinotta – Beatrice Russo
Renato Scarpa – Telegrapher
Linda Moretti – Donna Rosa
Mariano Rigillo: Di Cosimo
Anna Bonaiuto: Matilde
Simona Caparrini: Elsa Morante

Aprecieri

„ Savoarea filmului, inspirat de romanul „Il postino di Neruda” de Antonio Skarmela, nu în latura politică stă, ci în fluidul liric pe care-l emană, e o operă metafizică, de mesaj transcedental. Filmul-metaforă e ridicat la putere de performanța unică a lui Troisi, care își joacă rolul „ca o barcă legănată de cuvinte”, exprimându-se mai mult cu brațele, cu palmele, cu zâmbetul, cu privirea, decât cu gura. (Apariție de răsunet postum, fiindcă va muri la doar 12 ore după încheierea turnării.)”
—T. Caranfil , Dicționar universal de filme ^[1]

Premii

Premii Oscar

Cel mai bun film - Nominalizat
Cel mai bun actor în rol principal - Nominalizat
Cel mai bun scenariu adaptat - Nominalizat
Cea mai bună coloană sonoră (dramă) - Câștigător
Cel mai bun regizor - Nominalizat

Premii BAFTA

Premiul Anthony Asquith pentru muzică de film - Câștigător
Premiul David Lean pentru regie - Câștigător

Note

^ Caranfil, Tudor, Dicționar universal de filme, București, 2008: Litera internațional, p. 711;

Bibliografie

Caranfil, Tudor, Dicționar universal de lungmetraje cinematografice (filme de ficțiune), Ed. a 3-a revizuită, București, 2008: Litera internațional, 1106 pag., ISBN 978-973-675-416-6 ;

Legături externe

[1] Caranfil, Tudor, Dicționar universal de filme, București, 2008: Litera internațional, p. 711;

[1]