Ilie Carol Barbul
Ilie Carol Barbul | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1881 Lipău, România |
Decedat | 1926 (45 de ani) Carei, Satu Mare, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | avocat |
Limbi vorbite | limba română |
Prefect al județului Satu Mare | |
În funcție – | |
Deputat în Marea Adunare Națională | |
Alma mater | Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta |
Modifică date / text |
Ilie Carol Barbul (n. 1881, Lipău, Culciu, Satu Mare, România – d. 1926, Carei, Satu Mare, România) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 272[2]
Biografie
modificareIlie Carol Barbul s-a născut în localitatea Lipău, în 1881, din părinții Augustin Barbul și Vilhemina Kolbusewski . De profesie avocat, se înscrie la Facultatea de Drept din Budapesta, al cărei absolvent devine la 1 iulie 1911. După absolvire, revine la Satu Mare unde este admis în Barou la 4 noiembrie 1913. În toamna anului 1918 a fost ales președintele Consiliului Național Roman din Satu Mare. A fost inițiatorul acțiunilor organizatorice în direcția constituirii noilor organe ale administrației românești în părțile sătmărene (Consiliile Naționale Române, respectiv Garda Națională) și a măsurilor pregătitoare în vederea participării românilor din regiune la Adunarea Națională de la Alba Iulia. Conduce delegația fruntașilor români sătmăreni care l-a întâmpinat în gara orașului, la 30 decembrie 1918, pe generalul francez H. M. Berthelot, aflat într-o călătorie de documentare asupra situației și doleanțelor populației românești din părțile sătmărene.
Ilie Carol Barbul a fost un susținător devotat al culturii românești din această zonă, fiind inițiatorul și fondatorul filialei sătmărene a Astrei, a Reuniunii de Muzică și Cântări „Vasile Lucaciu”, a Casei Naționale precum și președintele Societății Culturale Române din Satu Mare.
A fost subprefect, apoi prefect al județului Satu Mare între 1921-1926. Este ales deputat în Parlamentul României. Se stinge din viață la Carei în 1926.[1]:p. 272
Educație și studii
modificareDe profesie avocat, este absolvent al Facultății de Drept din Budapesta, absolvită la 1 iulie 1911. Aici se implică în activitatea Societății „Petru Maior”, devenind bun amic cu Octavian Goga și Petru Groza.
Activitate politică
modificareA fost delegat al cercului electoral Satu Mare la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918.[3]
În perioada interbelică va fi ales în calitate de senator, pe listele Partidului Poporului, în Parlamentul României Mari. Ulterior va fi membru al Partidului Național Creștin[4].
Note
modificare- ^ a b Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Ioan Străjan, Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, extras din Gazeta Oficială, nr. 1–12 și 14–15/1918, fond Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale, Dacoromania, Nr. 67, 2013
- ^ Porumbăcean, Claudiu (). DR. ILIE CAROL BARBUL (1883-1946), LIDERUL ROMÂNILOR SĂTMĂRENI LA 1918 în Studii și-Comunicări. XXXV-II. Ed. Muzeului Județean Satu Mare.
Lectură suplimentară
modificare- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015