Ilie Carol Barbul
| Ilie Carol Barbul | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1881  Lipău, România |
| Decedat | 1926 (45 de ani) Carei, Satu Mare, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | avocat |
| Limbi vorbite | limba română |
| Prefect al județului Satu Mare | |
| În funcție – | |
| Deputat în Marea Adunare Națională | |
| Alma mater | Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta |
Modifică date / text  | |
Ilie Carol Barbul (n. 1881, Lipău, Culciu, Satu Mare, România – d. 1926, Carei, Satu Mare, România) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 272[2]
Biografie modificare
Ilie Carol Barbul s-a născut în localitatea Lipău, în 1881, din părinții Augustin Barbul și Vilhemina Kolbusewski . De profesie avocat, se înscrie la Facultatea de Drept din Budapesta, al cărei absolvent devine la 1 iulie 1911. După absolvire, revine la Satu Mare unde este admis în Barou la 4 noiembrie 1913. În toamna anului 1918 a fost ales președintele Consiliului Național Roman din Satu Mare. A fost inițiatorul acțiunilor organizatorice în direcția constituirii noilor organe ale administrației românești în părțile sătmărene (Consiliile Naționale Române, respectiv Garda Națională) și a măsurilor pregătitoare în vederea participării românilor din regiune la Adunarea Națională de la Alba Iulia. Conduce delegația fruntașilor români sătmăreni care l-a întâmpinat în gara orașului, la 30 decembrie 1918, pe generalul francez H. M. Berthelot, aflat într-o călătorie de documentare asupra situației și doleanțelor populației românești din părțile sătmărene.
Ilie Carol Barbul a fost un susținător devotat al culturii românești din această zonă, fiind inițiatorul și fondatorul filialei sătmărene a Astrei, a Reuniunii de Muzică și Cântări „Vasile Lucaciu”, a Casei Naționale precum și președintele Societății Culturale Române din Satu Mare.
A fost subprefect, apoi prefect al județului Satu Mare între 1921-1926. Este ales deputat în Parlamentul României. Se stinge din viață la Carei în 1926.[1]:p. 272
Educație și studii modificare
De profesie avocat, este absolvent al Facultății de Drept din Budapesta, absolvită la 1 iulie 1911. Aici se implică în activitatea Societății „Petru Maior”, devenind bun amic cu Octavian Goga și Petru Groza.
Activitate politică modificare
A fost delegat al cercului electoral Satu Mare la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918.[3]
În perioada interbelică va fi ales în calitate de senator, pe listele Partidului Poporului, în Parlamentul României Mari. Ulterior va fi membru al Partidului Național Creștin[4].
Note modificare
- ^ a b Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Ioan Străjan, Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, extras din Gazeta Oficială, nr. 1–12 și 14–15/1918, fond Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale, Dacoromania, Nr. 67, 2013
- ^ Porumbăcean, Claudiu (). DR. ILIE CAROL BARBUL (1883-1946), LIDERUL ROMÂNILOR SĂTMĂRENI LA 1918 în Studii și-Comunicări. XXXV-II. Ed. Muzeului Județean Satu Mare.
Lectură suplimentară modificare
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015