Ion Gavrilă Ogoranu

luptător anticomunist
(Redirecționat de la Ioan Gavrilă Ogoranu)
Ion Gavrilă Ogoranu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Gura Văii, România Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani) Modificați la Wikidata
Sântimbru, Alba, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
anti-communist[*][[anti-communist (proactive person against communism)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materColegiul Național „Radu Negru” din Făgăraș  Modificați la Wikidata
Partid politicMișcarea Legionară  Modificați la Wikidata

Ion Gavrilă Ogoranu (n. , Gura Văii, Recea, Brașov, România – d. , Sântimbru, Alba, România[necesită citare]) a fost liderul unui grup anticomunist de luptători în munți, activând în Munții Făgăraș, membru al tineretului Mișcării Legionare, precum și ideolog de extrema dreaptă[necesită citare] în perioada post-1989. În memoriile sale, mărturisește că a aflat în anul 1976, pe când era anchetat la Securitate, la Rahova, că în acte, localitatea sa de naștere era Iași, județul Făgăraș (așa i-a spus anchetatorul și securistul Nagy).[1]

Biografie

modificare

Ion Gavrilă Ogoranu s-a născut într-o familie de români cu trei copii, în Țara Făgărașului. A învățat la liceul „Radu Negru” din Făgăraș. A urmat cursurile Facultății de Agronomie din Cluj.

Ion Gavrilă Ogoranu a făcut parte din Mișcarea Legionară, Frăția de Cruce „Negoiul” și a fost un militant al acestei organizații.

S-a angajat ca luptător anticomunist în facultate, la Cluj. S-a încadrat cu întreaga viață deplin și pentru totdeauna în rezistența armată anticomunistă din România, conducând șapte ani Grupul Carpatin Făgărășan. Pentru activitatea sa a fost condamnat, în contumacie, la moarte. Timp de 29 de ani, organele securității nu au putut să-l captureze. Prins în 1976, a fost salvat de la execuție cu ajutorul soției sale Ana Gavrilă Ogoranu, când aceasta a cerut în scris intervenția directă a președintelui american, Nixon.[2]

A fost înmormântat la 4 mai 2006 în cimitirul satului Galtiu din comuna Sântimbru, județul Alba.

În 2008 a fost înființată fundația Ion Gavrilă Ogoranu.[3][sursă primară]

Scrieri antume și postume

modificare
  • Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. I, Editura Marineasa - Timișoara, 1993
  • Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. II, Editura Marineasa - Timișoara, 1996
  • Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. III împreună cu Lucia Baki Nicoară - Editura Marineasa - Timișoara, 1999; (ediția a II-a, Editura Mesagerul de Făgăraș, 2011, ISBN 973-85045-8-9)
  • Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. IV - Editura Mesagerul de Făgăraș, 2004
  • Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. V - La pas prin Frăția de Cruce - Editura Mișcării Legionare, 2006
  • Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. VI - Episcopul Ioan Suciu în fața furtunii, Editura Viața Creștină, Cluj 2006,
  • Ion Gavrilă Ogoranu, Elis Neagoe-Pleșa, Liviu Pleșa, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. VII - Rezistența anticomunistă din Munții Apuseni, Editura Marist, Baia Mare 2007,
  • Ion Gavrilă Ogoranu, Întâmplări din lumea lui Dumnezeu - Editura „M.C.”, 1999,
  • Ion Gavrilă Ogoranu, Amintiri din copilărie, Editura Marineasa - Timișoara, 2000,
  • Ion Gavrilă Ogoranu, Anamaria Ciur, Iuda - roman, Editura Marist, Baia Mare 2008.

Ion Gavrilă Ogoranu în cinematografie

modificare
  • Ion Gavrilă Ogoranu a devenit erou în filmul românesc (2009), Portretul luptătorului la tinerețe realizat de regizorul Constantin Popescu, producătorul filmului fiind tatăl regizorului, Titi Popescu. Filmul a ieșit pe ecranele din România în luna noiembrie 2010.
    • Prezențe românești la Berlinală. Producția românească din cadrul secțiunii „Forum” a stîrnit controverse, Radio Free Europe, 15 februarie 2010 [1].
    • William Totok, „Portretul luptătorului la tinerețe (Film von Constantin Popescu, 2010)”, în: Handbuch des Antisemitismus. Judenfeindschaft in Geschichte und Gegenwart, Literatur, Film, Theater und Kunst, vol. 7, [Lexiconul antisemitismului], editat de Wolfgang Benz, Editura De Gruyter Saur, Berlin / München / Boston, 2014, pp. 390–391.
  1. ^ Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, vol II, Editura Marineasa, Timișoara, 2001, p. 270.
  2. ^ Ana și Ion Gavrilă Ogoranu către Monica Macovei Arhivat în , la Wayback Machine., România Liberă, Accesat la 25 decembrie 2014.
  3. ^ Fundatia Ion Gavrila Ogoranu | "Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc…"

Legături externe

modificare