Gura Văii, Brașov

sat în comuna Recea, județul Brașov, România

Gura Văii (până în 1965 Netotu[2], în maghiară Netot) este un sat în comuna Recea din județul Brașov, Transilvania, România. Este situat pe pârâul, afluent al Oltului, care și-a păstrat numele: Netot.

Gura Văii
—  sat  —
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie
Gura Văii se află în România
Gura Văii
Gura Văii
Gura Văii (România)
Localizarea satului pe harta României
Gura Văii se află în Județul Brașov
Gura Văii
Gura Văii
Gura Văii (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°43′47″N 24°54′23″E ({{PAGENAME}}) / 45.72972°N 24.90639°E

Țară România
Județ Brașov
Comună Recea


Populație (2021)
 - Total449 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507183
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online

Gura Văii în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Gura Văii în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Gura Văii în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Gura Văii, Brașov

Istorie modificare

  • Satul este menționat pentru prima dată în documentul emis la 16 iunie 1556 la cetatea Făgărașului, cu ocazia unei confirmări de moșii boierești făcută de către Ana de Nadasd, văduva lui Ștefan Mailat, împreună cu boierii jurați din Țara Făgărașului.[3]
  • Este menționat și într-un document mai vechi (din 28 iunie 1552) al Arhivei capitulare de Alba Iulia (păstrate în Biblioteca Batthyaneum), în care, alături de alți boieri jurați, apare boierul Bukur de Netot (Netotul-i Bukur).[4]
  • În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea unei conscripțiuni[5] în Ardeal, satul Netotu număra 62 de familii, altfel spus, în sat trăiau circa 310 persoane. În localitatea Netotu, în anul 1733, erau recenzați doi preoți uniți (greco-catolici): Dumitru și Bukur, ale căror nume de familie nu le cunoaștem. Din registrul aceleiași conscripțiuni, afăm că în sat funcționa o biserică greco-catolică[6]:410. Numele localității Nethot, ca și al unuia dintre preoți, Bukur (=Bucur) erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni, și în majoritate maghiari[6]:303.
  • În 1765, satul a fost parțial militarizat și a făcut parte din Compania a IX-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat.

Personalități modificare

Note modificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ „DECRET nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Accesat în . 
  3. ^ Motoc, Violeta, Gura Văii - satul cu viteji, Editura Agaton, Făgăraș, 2007, ISBN 978-973-88329-0-9, p. 31
  4. ^ Bogdándi Zsolt, Gálfi Emőke (). Az erdélyi káptalan jegyzőkönyvei 1222-1599 (PDF). I. Cluj-Napoca: Az Erdélyi Múzeum-Egyesület kiadása. p. 76. Arhivat din original în . Accesat în . 
  5. ^ Recensământ
  6. ^ a b Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751)

Surse bibliografice modificare

  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș, 1900.
  • Motoc, Violeta, Gura Văii - satul cu viteji, Editura Agaton, Făgăraș, 2007, ISBN 978-973-88329-0-9

Bibliografie recomandată modificare

Legături externe modificare

Imagini modificare