Ioan Hațegan

istoric român
Ioan Hațegan
Ioan Hategan 2018.jpg
Ioan Hațegan
Date personale
Născut (70 de ani) Modificați la Wikidata
Cenad, Cenad, Timiș, România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata

Ioan Hațegan (n. , Cenad, Cenad, Timiș, România) este un istoric român, specializat în istoria Banatului.

StudiiModificare

Între 1956–1967 a urmat școala generală la Cenad și Sânnicolau Mare și liceul „Mihai Eminescu din Sânnicolau. Între 1967–1973 a urmat cursurile fără frecvență ale Facultății de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În 1994 și-a susținut la aceeași universitate teza de doctorat cu titlul „Pavel Chinezu”.[1][2][3]

ActivitateModificare

După absolvire a fost profesor de istorie la școlile din Sânnicolau Mare, Ianova, Seceani, Berini și Vișinelu și la liceele din Gătaia și Recaș. Din 1973 a trecut la Muzeul Banatului ca muzeograf medievist și la secția de carte veche a bibliotecii județene Timiș. După 1991 a fost consilier teritorial șef al Inspectoratului pentru Cultură Timiș, cercetător științific principal I la Institutul de Științe Socio-Umane Titu Maiorescu al Academiei Române, filiala Timișoara și, între 1991–1993, profesor la Universitatea de Vest.[2][4][5][6][7]

A publicat numeroase cărți, studii de specialitate și articole. Din 77 de titluri, 14 se referă la istoria Banatului.[2][6]

În noiembrie 2019 a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Timișoara,[6] iar la 16 decembrie 2019 a fost omagiat cu ocazia împlinirii a 70 de ani, unde a fost lansat volumul omagial In Honorem Magistri Ioan Hațegan 70, coordonat de dr. Alexandru Koșa, istoric și cercetător științific la Institutul de Studii Banatice și s-a prezentat filmul documentar Portret de istoric, despre el.[2][6][8]

Cărți publicate (selecție)Modificare

  • Timiș: Harta turistică, București: Ed. Sport-Turism, 1985[3][9]
  • Pavel Chinezu, Timișoara: Ed. Helicon, 1994, ISBN: 973-91598-3-4, lucrare distinsă cu premiul Academiei Române „Dimitrie Onciul”;[2][9]
  • Din vremea lui Dracula: Fiul morarului din Satchenez, Timișoara: Ed. Almanahul Banatului, 1994, ISBN: 973-96554-7-5[9][10], ed. a 2-a 2008[3]
  • Cultură și civilizație medievală la Mureșul de Jos, Timișoara: Ed. Almanahul Banatului, 1995, ISBN: 973-96869-5-3[3][9]
  • Filippo Scolari: Un condotier italian pe meleaguri dunărene, Timișoara: Ed. Mirton, 1997, ISBN: 973-578-362-2[2][3][9]
  • Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara: Repere monografice 1850–2000, Timișoara: Ed. Banatul, 2000[3][9]
  • Habitat și populație în Banat (sec. XI-XX), Timișoara: Ed. Mirton, 2003[3][9]
  • Cronologia Banatului: Vilayetul de Timișoara 1552–1716, vol. II/2, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2005, ISBN: 973-7836-54-5.[3][9]
  • Cronologia Banatului: Banatul între 934–1552, vol. II/1, Timișoara: Ed. Banatul/Artpress, 2006, ISBN: 973-7836-56-1, în colaborare cu Ligia Boldea și Dumitru Țeicu[3]
  • Istoria Timișoarei: Manual opțional pentru elevii gimnaziilor timișorene, vol. I și II, Timișoara, Ed. Banatul, 2008, ISBN: 978-973-88512-3-7, în colaborare cu prof. dr. Cornel Petroman[3]
  • Premiere și priorități timișorene: 100 de premiere și priorități 1900–1946, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2010[3]
  • Dicționar istoric al așezărilor din Banat, sec. XI-XX: Atestări documentare și cartografice, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2013, ISBN: 978-973-108530-2[3][9][11]
  • Legendele Timișoarei, vol. I-III, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2016, ISBN: 978-973-108-696-5[3][12][13][14][15]
  • Cronologia Banatului. Banatul între 1716–1735, vol. III/1, Timișoara: Ed. Banatul, 2018, ISBN: 978-606-8395-16-7, în colaborare cu dr. Alexandru Kósa[3]
  • Cronologia Banatului: Banatul între 1736–1753, vol. III/2, Timișoara: Ed. Banatul, 2018, ISBN: 978-606-8395-16-7, în colaborare cu dr. Alexandru Kósa[3]

NoteModificare

  1. ^ Traia, Monografiștii…, pp. 89–90
  2. ^ a b c d e f Liana Păun, Eveniment dedicat reputatului istoric timișorean Ioan Hațegan, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, pressalert.ro, 16 decembrie 2019, accesat 2020-03-13
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Ioan Hațegan, Ioan Hațegan, CV pe morisena.ro, accesat 2020-04-07
  4. ^ Traia, Monografiștii…, p. 93
  5. ^ Ioan Hațegan, agerpres.ro, accesat 2020-03-13
  6. ^ a b c d Oana Bocănici, Primarul Robu, darnic în distincții și diplome cu cei care promovează Timișoara, expressdebanat.ro, 8 februarie 2020, accesat 2020-03-13
  7. ^ Traia, Asociația…, p. 20
  8. ^ Codrina Tomov, „Timișoara – Istorie și contemporaneitate”, o manifestare cultural-științifică de anvergură, renasterea.ro, 12 decembrie 2019, accesat 2020-03-13
  9. ^ a b c d e f g h i Traia, Monografiștii…, p. 95
  10. ^ Traia, Asociația…, p. 63>
  11. ^ Stefan Both, Istoria denumirii localităților din Banatul istoric. Ioan Hațegan a lucrat 40 de ani la documentare, adevarul.ro, 22 ianuarie 2014, accesat 2020-03-13
  12. ^ Bianca Dichis, ‘Legendele Timisoarei’ se dezvaluie la Universitatea Politehnica Timisoara, opiniatimisoarei.ro, 11 decembrie 2017, accesat 2020-03-13
  13. ^ Mircea Pavelescu, Istoricul Ioan Hațegan lansează „Legendele Timișoarei”, timpolis.ro, 11 decembrie 2017, accesat 2020-03-13
  14. ^ Dublă lansare de carte la UPT, upt.ro, accesat 2020-03-13
  15. ^ T. Sima, Lansarea cărții ”Legendele Timișoarei”, vol.I și II, autor Ioan Hațegan, fundatiapolitehnica.ro, 27 octombrie 2016, accesat 2020-03-13

BibliografieModificare

Lectură suplimentarăModificare

  • Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, coord. Alexandru Kósa, In Honorem Magistri Ioan Hațegan 70, Timișoara: Ed. David Press Print, 2019, ISBN: 978-606-999085-8

Legături externeModificare