Wikipedia

Ioan Hațegan

istoric român
Ioan Hațegan
Date personale
Născut (74 de ani) Modificați la Wikidata
Cenad, Timiș, România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ioan Hațegan (n. , Cenad, Republica Populară Română, România) este un istoric român, specializat în istoria Banatului.

Studii modificare

Între 1956–1967 a urmat școala generală la Cenad și Sânnicolau Mare și liceul „Mihai Eminescu din Sânnicolau. Între 1967–1973 a urmat cursurile fără frecvență ale Facultății de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În 1994 și-a susținut la aceeași universitate teza de doctorat cu titlul „Pavel Chinezu”.[1][2][3]

Activitate modificare

După absolvire a fost profesor de istorie la școlile din Sânnicolau Mare, Ianova, Seceani, Berini și Vișinelu și la liceele din Gătaia și Recaș. Din 1973 a trecut la Muzeul Banatului ca muzeograf medievist și la secția de carte veche a bibliotecii județene Timiș. După 1991 a fost consilier teritorial șef al Inspectoratului pentru Cultură Timiș, cercetător științific principal I la Institutul de Științe Socio-Umane Titu Maiorescu al Academiei Române, filiala Timișoara și, între 1991–1993, profesor la Universitatea de Vest.[2][4][5][6][7]

A publicat numeroase cărți, studii de specialitate și articole. Din 77 de titluri, 14 se referă la istoria Banatului.[2][6]

În noiembrie 2019 a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Timișoara,[6] iar la 16 decembrie 2019 a fost omagiat cu ocazia împlinirii a 70 de ani, unde a fost lansat volumul omagial In Honorem Magistri Ioan Hațegan 70, coordonat de dr. Alexandru Koșa, istoric și cercetător științific la Institutul de Studii Banatice și s-a prezentat filmul documentar Portret de istoric, despre el.[2][6][8]

Cărți publicate (selecție) modificare

  • Timiș: Harta turistică, București: Ed. Sport-Turism, 1985[3][9]
  • Pavel Chinezu, Timișoara: Ed. Helicon, 1994, ISBN: 973-91598-3-4, lucrare distinsă cu premiul Academiei Române „Dimitrie Onciul”;[2][9]
  • Din vremea lui Dracula: Fiul morarului din Satchenez, Timișoara: Ed. Almanahul Banatului, 1994, ISBN: 973-96554-7-5[9][10], ed. a 2-a 2008[3]
  • Cultură și civilizație medievală la Mureșul de Jos, Timișoara: Ed. Almanahul Banatului, 1995, ISBN: 973-96869-5-3[3][9]
  • Filippo Scolari: Un condotier italian pe meleaguri dunărene[nefuncțională], Timișoara: Ed. Mirton, 1997, ISBN: 973-578-362-2[2][3][9]
  • Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara: Repere monografice 1850–2000, Timișoara: Ed. Banatul, 2000[3][9]
  • Habitat și populație în Banat (sec. XI-XX), Timișoara: Ed. Mirton, 2003[3][9]
  • Cronologia Banatului: Vilayetul de Timișoara 1552–1716, vol. II/2, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2005, ISBN: 973-7836-54-5.[3][9]
  • Cronologia Banatului: Banatul între 934–1552, vol. II/1, Timișoara: Ed. Banatul/Artpress, 2006, ISBN: 973-7836-56-1, în colaborare cu Ligia Boldea și Dumitru Țeicu[3]
  • Istoria Timișoarei: Manual opțional pentru elevii gimnaziilor timișorene, vol. I și II, Timișoara, Ed. Banatul, 2008, ISBN: 978-973-88512-3-7, în colaborare cu prof. dr. Cornel Petroman[3]
  • Premiere și priorități timișorene: 100 de premiere și priorități 1900–1946, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2010[3]
  • Dicționar istoric al așezărilor din Banat, sec. XI-XX: Atestări documentare și cartografice, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2013, ISBN: 978-973-108530-2[3][9][11]
  • Legendele Timișoarei, vol. I-III, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2016, ISBN: 978-973-108-696-5[3][12][13][14][15]
  • Cronologia Banatului. Banatul între 1716–1735, vol. III/1, Timișoara: Ed. Banatul, 2018, ISBN: 978-606-8395-16-7, în colaborare cu dr. Alexandru Kósa[3]
  • Cronologia Banatului: Banatul între 1736–1753, vol. III/2, Timișoara: Ed. Banatul, 2018, ISBN: 978-606-8395-16-7, în colaborare cu dr. Alexandru Kósa[3]

Note modificare

  1. ^ Traia, Monografiștii…, pp. 89–90
  2. ^ a b c d e f Liana Păun, Eveniment dedicat reputatului istoric timișorean Ioan Hațegan, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, pressalert.ro, 16 decembrie 2019, accesat 2020-03-13
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Ioan Hațegan, Ioan Hațegan[nefuncțională], CV pe morisena.ro, accesat 2020-04-07
  4. ^ Traia, Monografiștii…, p. 93
  5. ^ Ioan Hațegan Arhivat în , la Wayback Machine., agerpres.ro, accesat 2020-03-13
  6. ^ a b c d Oana Bocănici, Primarul Robu, darnic în distincții și diplome cu cei care promovează Timișoara, expressdebanat.ro, 8 februarie 2020, accesat 2020-03-13
  7. ^ Traia, Asociația…, p. 20
  8. ^ Codrina Tomov, „Timișoara – Istorie și contemporaneitate”, o manifestare cultural-științifică de anvergură, renasterea.ro, 12 decembrie 2019, accesat 2020-03-13
  9. ^ a b c d e f g h i Traia, Monografiștii…, p. 95
  10. ^ Traia, Asociația…, p. 63>
  11. ^ Stefan Both, Istoria denumirii localităților din Banatul istoric. Ioan Hațegan a lucrat 40 de ani la documentare, adevarul.ro, 22 ianuarie 2014, accesat 2020-03-13
  12. ^ Bianca Dichis, ‘Legendele Timisoarei’ se dezvaluie la Universitatea Politehnica Timisoara, opiniatimisoarei.ro, 11 decembrie 2017, accesat 2020-03-13
  13. ^ Mircea Pavelescu, Istoricul Ioan Hațegan lansează „Legendele Timișoarei”, timpolis.ro, 11 decembrie 2017, accesat 2020-03-13
  14. ^ Dublă lansare de carte la UPT, Universitatea Politehnica Timișoara, accesat 2020-03-13
  15. ^ T. Sima, Lansarea cărții ”Legendele Timișoarei”, vol.I și II, autor Ioan Hațegan, fundatiapolitehnica.ro, 27 octombrie 2016, accesat 2020-03-13

Bibliografie modificare

Lectură suplimentară modificare

  • Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, coord. Alexandru Kósa, In Honorem Magistri Ioan Hațegan 70, Timișoara: Ed. David Press Print, 2019, ISBN: 978-606-999085-8

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ioan_Hațegan&oldid=15790248