Ioana Măgură Bernard
| Ioana Măgură Bernard | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1]  România[1] |
| Decedată | (82 de ani)[1] SUA[1] |
| Cetățenie |  România Germania |
| Ocupație | jurnalistă |
| Activitate | |
| Premii | Ordinul național „Pentru Merit”[2] |
Modifică date / text  | |
Ioana Măgură Bernard (n. , România – d. , SUA)[3] a fost o jurnalistă română, stabilită în Germania, apoi în California, Statele Unite ale Americii.
Cariera modificare
A avut studii dramaturgice și a lucrat până în 1964 la Teatrul Național Craiova, când a dat interviu pentru angajare la Radio România.[4] De la radio a trecut pe poziție de crainic de televiziune la Televiziunea română unde a prezentat în 1969 a doua ediție a Festivalului de muzică ușoară Cerbul de Aur.[5] În 1969 a emigrat în Israel, de unde a contactat redacția radio Europa Liberă. În 1970 s-a stabilit în Germania, la München, unde a fost redactor al departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă. A găzduit printre altele emisiunea „Oameni, Idei, Atitudini” și a fost cea care a citit pe post declarațiile de protest primite de la Paul Goma sau scrisori de la Doina Cornea.[3] În 1996 Ioana Măgură Bernard s-a pensionat.[5][4]
Publicații modificare
- Directorul postului nostru de radio, Curtea Veche, 2007, ISBN: 978-973-669-442-4
„Cartea memorialistică a soției sale, Ioana Măgură-Bernard, este un compendiu de o mare sinceritate și de o remarcabilă sensibilitate psihologică al celor mai semnificative momente din cariera acestui mare jurnalist. Este de notat capacitatea Ioanei Bernard de a se retrage din prim plan, de a-și formula opiniile cu calm și prin fine aluzii, prin evitarea oricărei ostentații.”—Vladimir Tismăneanu, contributers.ro - A slujit România: Modelul Noel Bernard (1925-1981)
Distincții modificare
- 2001 - Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Comandor, Președinția României[6]
- 2009 - Femeia Anului, „Categoria Apărarea și Promovarea Valorilor Democrație”, Avantaje[7]
Viața personală modificare
Ioana Măgură Bernard a fost fiica lui Aurora Măgură (Altersohn Grunberg; 1899-1983) și Iacob (Iancu) Măgură (Leibovici; 1899-1966).[8] A avut o soră, Ferrera Măgură (1924-1938). Înainte de plecarea din România a fost căsătorită cu actorul Andrei Prajovschi (1934-2015), cu care a avut o fiică (Andrea), pe care în 1970 reușește să o aducă alături de ea în Germania (înfiată de cel de al doilea soț).[9] În 1972 se căsătorește cu Noël Bernard directorul departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă.[4][10] În 1996, odată cu mutarea redacției radio Europa Liberă în Praga, alege să se pensioneze și să se mute în California alături de familia fiicei sale.[9]
A murit la 2 august 2022, după o lungă suferință.[3]
Note modificare
- ^ a b c d e f In Memoriam Ioana Măgură Bernard
- ^ DECRET nr.996 din 29 noiembrie 2001privind conferirea ordinelor naţionale Steaua României, Serviciul Credincios şi Pentru Merit
- ^ a b c „In Memoriam Ioana Măgură Bernard. Una din marile voci istorice ale Europei Libere”. Europa Liberă România. Accesat în .
- ^ a b c „Cine era bun pentru Televiziunea Română era bun și pentru Europa Liberă”. adevarul.ro. . Accesat în .
- ^ a b „Oameni, idei, atitudini: Ioana Măgură-Bernard”. Radio Europa Liberă. Accesat în .
- ^ „DECRET nr.996 din 29 noiembrie 2001 privind conferirea ordinelor naționale Steaua României, Serviciul Credincios și Pentru Merit”. www.cdep.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Castigatoarele premiilor Femeia Anului 2009”. Avantaje.ro - De 20 de ani pretuieste femei ca tine. . Accesat în .
- ^ Ioana Magura-Bernard, geni_family_tree
- ^ a b „Ioana Magura Bernard, vocea feminina a Europei Libere”. Avantaje.ro - De 20 de ani pretuieste femei ca tine. . Accesat în .
- ^ „A slujit România: Modelul Noel Bernard (1925-1981)”. Accesat în .