Deschide meniul principal

Ion D. Berindey

arhitect român
Ion Berindey
NSPetrescuGaina - ID Berindei.jpg
Ion D. Berindey
Date personale
Născut1871
București
Decedat1928
București
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect Modificați la Wikidata
Activitate
Clădiri semnificative* Palatul Culturii din Iași
* Muzeul Național "George Enescu" din București
* Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București

Ion D. Berindey (n. 28 iunie 1871, București - d. 29 septembrie 1928, București) a fost un arhitect român.

BiografieModificare

Fiul lui Dumitru Berindey (1832–1884), arhitect și ministru al Lucrărilor publice în Cabinetul Ion Ghica (1870-1871) și al Anei (1849–1931), născută Slatineanu, Ion D. Berindey a început studiile în București, frecventând pentru scurtă vreme cursurile Școlii de poduri și șosele.

În 1887, Ion D. Berindey a plecat la Paris, unde a frecventat cursurile arhitectului Duray, iar în 1889 a fost admis la Școala Națională Superioară de Arte Frumoase, Secția de Arhitectură. Aici i-au fost profesori Charles Girault, Honoré Daumet, Pierre Esquié. În 1897 a obținut diploma de arhitect oferită de guvernul francez, întorcându-se în țară în același an.[1]

Reîntors în țară, Ion D. Berindey a devenit unul din promotorii proeminenți ai stilului arhitectural neo-românesc. Numeroase clădiri de patrimoniu din București au fost proiectate de Berindey, care a fost unul dintre cei mai prolifici și faimoși arhitecți români din prima jumătate a secolului al 20-lea.

În perioada iunie 1899 - 29 martie 1901 Ion D. Berindey a fost arhitect-șef al Serviciului Tehnic al Ministerului Afacerilor Interne. Între 14 decembrie 1900 - 11 ianuarie 1905 și între 22 martie 1916 - 23 ianuarie 1919 a fost ales vicepreședinte al Societății Arhitecților din București.[1]

La 1 august 1905 i-a fost încredințată direcțiunea Expoziției Generale Române din 1906, fiind numit inspector general al lucrărilor din Câmpul Filaretului, când a fost înființat și Parcul Carol I. Pentru Expoziția Generală Română din 1906, I.D. Berindey a proiectat Pavilionul Casei Staadecker și Pavilionul Comisiunii Europene a Dunării.[1]

În 1906 a participat la concursul pentru proiectul Palatul Păcii de la Haga, proiectul său fiind reținut și premiat.[1]

Clădiri proiectateModificare

Galerie de imaginiModificare

BibliografieModificare

  • București, în căutarea Micului Paris, Narcis Dorin Ion, Editura Tritonic, 2003
  • Viața și opera arhitectului Ion D. Berindei, Adriana Ioniuc, Editura Vasiliana

Vezi șiModificare

NoteModificare

Legături externeModificare