Ion Grecea

prozator român
Ion Grecea
Ion Grecea 1964.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Turnu Severin, Mehedinți, România Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Naționalitateromân
CetățenieFlag of Romania.svg România[1] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba română  Modificați la Wikidata
StudiiFacultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București

Ion Grecea (n. , Turnu Severin, Mehedinți, România – d. , București, România) a fost un prozator român.

BiografieModificare

Era frate geamăn cu scriitorul Florian Grecea. A urmat liceul în orașul natal și a susținut bacalaureatul la Craiova. A intrat apoi în cadrele active ale armatei cu gradul de sublocotenent. A absolvit Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, unde i-a avut colegi pe Nicolae Labiș, Radu Cosașu, Gheorghe Tomozei, Florin Murgu, Doina Sălăjan, Mihai Negulescu și alții. Pasiunea sa pentru literatură l-a făcut să urmeze cursurile Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, pe care le-a absolvit în 1959; a frecventat, în paralel, și cursurile Facultății de Istorie.

A început să scrie versuri și s-a făcut cunoscut prin reportaje. A publicat însemnări și proză scurtă în publicația Cuvântul grănicerilor, unde a fost remarcat, și i s-a propus să lucreze în cadrul redacției. Schițele și povestirile scrise în perioada 1953-1954 sub îndrumarea lui Eusebiu Camilar și apărute în revista Gazeta literară au fost reunite în volumul Răzbunarea, care a apărut în 1956 și a reprezentat debutul său editorial. A lucrat ca redactor șef al redacției „Beletristică” a Editurii Militare, rămânând în aceasta funcție până la pensionare, în 1981.[2]

Este un scriitor puternic legat de locurile natale. În creația sa oamenii și locul desfășurării acțiunilor sunt ușor identificabile. În romanul La porțile Severinului (1964) este evocat momentul insurecției, iar această carte are la bază un bogat material autobiografic.[3]

Scriitorul s-a bucurat de o largă popularitate, fiind prezent în paginile publicaților: Gazeta literară, Iașul literar, Tribuna, Luceafărul, Tînărul scriitor, Viața militară, România literară, Pentru patrie, Cutezătorii și altele.

Romanul Moartea lebedei a fost tradus și în alte limbi, iar Fata morgana a fost ecranizat în anul 1981.

Opera literarăModificare

NoteModificare

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Dan Gîju (), Ion Aramă - De la marinar de frunte la soldatul ultimei șanse: Scriitori militari contemporani prezentați 
  3. ^ Valentin Cernea, Roman de commando despre Severin apărut în mai multe ediții