Ion Roată

politician român
Ion Roată
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Câmpuri, România Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani) Modificați la Wikidata
Bujoreni, Vâlcea, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Ion Roată (n. 31 martie 1806, satul Câmpuri, județul Vrancea – d. 20 februarie 1882, satul Gura Văii, județul Vrancea), cunoscut și sub numele de Moș Ion Roată, a fost un țăran român, deputat în Divanul Ad-hoc al Moldovei din anul 1857[1] și un susținător înflăcărat al Unirii Principatelor Moldova și Valahia și al reformei agrare din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.

Biografie modificare

 
Casa Memorială „Moș Ion Roată” in Câmpuri

Ion Roată s-a născut în anul 1806 și a fost fiul lui Constantin si a Măriuței Roată. Ion Roată a fost căsătorit cu Maria Roată, născută în anul 1812, și a avut patru copii: Năstase, Neculai, Zoe si Maria.

Ion Roată a fost decorat la 18 martie 1878, de către Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, cu Ordinul Național „Steaua României”, în grad de cavaler, împreună cu brevetul însoțitor semnat de Domnitorul Carol I, „ca o răsplată a contribuției pe care înțeleptul țăran din Câmpurile a avut-o la Înfăptuirea Principatelor Unite”.[2]

În februarie 2022, Ion Roată a fost numit cetățean de onoare al comunei Cîmpuri, localitatea natală, la 140 de ani de la moartea sa.[3]

În localitatea sa natală poate fi vizitată Casa Memorială „Moș Ion Roată”.

Literatură modificare

Note modificare

  1. ^ Cine a fost, de fapt, Moș Ion Roată, țăranul care a contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, 12 martie 2016, Elisabeth Bouleanu, Adevărul, accesat la 22 august 2016
  2. ^ Cine a fost cel mai sărac deputat din Parlamentul României. „Trupul său a fost purtat pe brațe ca un adevărat sfânt“, 22 octombrie 2016, Borcea Stefan, Adevărul, accesat la 23 octombrie 2016
  3. ^ Moș Ion Roată a fost numit cetățean de onoare al comunei Cîmpuri, la 140 de ani de la moartea sa, 17 februarie 2022, Daniel Lăcătuș, Info Cultural, accesat la 20 februarie 2022

Legături externe modificare

 
Wikisursă