Ioniță Scipione Bădescu
| Ioniță Scipione Bădescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Răstolț, Buciumi, Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, România |
| Decedat | (57 de ani) Botoșani, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | poet, publicist |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitatea literară | |
| Mișcare/curent literar | Junimist |
| Opere semnificative | poeziile „Trompetele răsună” și „Armata Română” |
Modifică date / text  | |
Ioniță Scipione Bădescu (n. , Răstolț, Buciumi, Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, România – d. , Botoșani, România) a fost un poet, scriitor și publicist român.[1]
Biografie modificare
Studiile primare le-a făcut în Răstolț. Apoi, a urmat studiile secundare la Beiuș. A plecat la Budapesta, pentru a începe studiile universitare, pe care le-a continuat la București și Iași. La Iași a devenit membru al Societății Junimea și s-a împrietenit cu Eminescu, care l-a luat ca model pentru personajul principal din „Sărmanul Dionis”.
A avut o intensă activitate publicistică, fiind pe rând redactor la Curierul de Iași, Pressa, Trompeta Carpaților, Timpul din București.
Este numit revizor școlar pentru județele mai întâi pentru județele Neamț și Suceava, apoi pentru Botoșani și Dorohoi. Cu această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația Curierul român. Publicația apare până în 1904, anul morții sale.
A colaborat la o serie lungă de publicații, între care Albina (Pesta), Albina Carpaților (Sibiu), Amicul Familiei (Gherla și Cluj), Concordia și Federațiunea (Budapesta), Fenice (Oradea), Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina (Cernăuți), Glasul (București).[2]
In memoriam modificare
Biblioteca Județeană Sălaj, din Zalău, poartă numele de „Ioniță Scipione Bădescu”.[1]
În turnul Palatului Administrativ din Vaslui funcționează un ceas cu două cadrane. Odată cu montarea ceasului a fost imprimată pe bandă de magnetofon și melodia „Trompetele răsună”, pe versuri de Scipione Bădescu, muzica aparținând compozitorului Gavril Muzicescu.
Opere modificare
Volume proprii modificare
- Poesii originali, Tip. Noseda, Pesta, 1868.
- Coroana României (poezii), Tip. Thiel și Weiss, București, 1881.
Antologii modificare
- Armonii de la 14 Martie și 10 Mai 1881, Edit. Tipo-Lit. H. Goldner, Iași, 1881.
Poezii publicate în reviste modificare
- „Armatei române”, în Amicul Familiei, nr. 7, 13 noiembrie 1878.[3]
Note modificare
- ^ a b Pagina Ioniță Scipione Bădescu (1847 - 1904) Arhivat în , la Wayback Machine. pe situl Bibliotecii Județene Sălaj din Zalău
- ^ Ivănescu, Ion, „Ioniță Scipione Bădescu - Cărturar sălăjean, pe nedrept aproape uitat”, Graiul Sălajului, nr. 2888, 19 august 2003, p. 3 (reprodus pe situl BILET DE VOIE, Supliment literar electronic editat de Biblioteca Orășenească Jibou) (Arhivat în , la Wayback Machine.)
- ^ Ioan Lăzăriciu, Elemente de poetică română, pp. 64-65.
Bibliografie modificare
- Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coordonatori), Dicționarul scriitorilor români, 4 vol., Editura Fundației Culturale Române, 1995-2000.
- Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Kolozsvár–Cluj, 1944
Legături externe modificare
Lucrări referitoare la Ioniță Scipione Bădescu aflate la Wikisursă- Bejenaru, Ionel, „Curierul Român” din Botoșani al lui Scipione Bădescu pe situl Jurnalul literar Arhivat în , la Wayback Machine.
- Scipione Bădescu Arhivat în , la Wayback Machine.
- Tudoran, Ana, Colegul lui Eminescu, Scipione Bădescu, epurat la Biblioteca Județeană Sălaj din motive de cumetrie între două bibliotecare, Ziariști Online, 26 februarie 2011
