Iosif C. Mătăsaru

(Redirecționat de la Iosif Cassian-Mătăsaru)
Iosif C. Mătăsaru
Date personale
Nume la naștereIosif Cassian
Născut25 februarie 1896
Galați, România
Decedat4 mai 1981, (85 de ani)
București, Republica Socialistă România
PărințiSamuel Cassian,
Fany Seidner
Căsătorit cuJana Smilovici
CopiiNina Cassian
Naționalitate România,
origine evreiască
Ocupațiepoet, traducător
Activitatea literară
Specie literarăpoezie
Operă de debut1921 - poezii publicate în Adevărul literar și artistic, Cuvântul liber, Bilete de papagal și Viața Românească

Iosif Cassian-Mătăsaru (n. 25 februarie 1896, Galați – d. 4 mai 1981, București) a fost un traducător român din literatura universală.

Biografie

modificare

Se trage dintr-o familie de evrei, fiind fiul lui Fany (născută Seidner) și al comerciantului Samuel Cassian și a fost tatăl Ninei Cassian.[1]

După ce a absolvit studiile secundare în orașul natal, a devenit un mic funcționar comercial.[1]

A debutat în presa literară în 1921 cu poezii publicate în Adevărul literar și artistic, Cuvântul liber, Bilete de papagal și Viața Românească, fără a reuși să fie recunoscut ca poet. Prin urmare, s-a retras discret din viața literară.[1]

După 1944, și-a început cariera de traducător, inspirat și activ. A tradus din poezia lui Victor Hugo și Edgar Allan Poe, din basmele lui Hans Christian Andersen, dovedindu-și capacitatea de a se adapta unor autori și opere diferite ca factură artistică.[1]

A tradus și din poezia clasică germană (Friedrich von Schiller, Heinrich Heine), precum și din proza lui Ernst Theodor Amadeus Hoffmann[1], Bertolt Brecht, Alfred Margul-Sperber, Jan Neruda ș.a.[2]

Notabil este și efortul de a face cunoscută creația unor importanți scriitori de limbă germană din România (Oscar Walter Cisek, Gertrud Gregor etc.).[1]

Distincții

modificare

Pentru fapte de arme a fost decorat în Primul Război Mondial cu Medalia pentru bărbăție și credință, cl. a II-a.[2]

A fost decorat în 20 aprilie 1971 cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[3]

Traduceri

modificare

Volume (Selecție):

  • Valentin Heinrich, Cu prețul vieții (roman), E.S.P.L.A., București, 1955
  • Johann Wolfgang von Goethe, Despre literatură și artă, E.S.P.L.A., București, 1957
  • Cunoști tu țara unde-i tunu-n floare ? (Poezii satirice germane din secolul XX), Culegere, introducere, note de Paul Langfelder; traducător Iosif C Mătăsaru, Editura de Stat, București, 1958
  • Friedrich von Schiller, Poezii, prefață și note de Paul Langfelder, Editura Tineretului, București, 1958
  • Georg Weerth, Viața și isprăvile vestitului cavaler Șnapanschi, Editura pentru literatură universală, București, 1962
  • Hans Christian Andersen, Crăiasa zăpezii (basme și povestiri), traducere de Al. Philippide și I.Cassian-Mătăsaru; prefață de Teodora Popa, Editura pentru Literatură, București, 1965.
  • Nuvela romantică germană (antologie), prefață și note de Ion Biberi; traduceri de I. Cassian-Mătăsaru, Laura Dragomirescu, Alexandru Philippide și Alice Voinescu, Editura pentru Literatură, București, 1968.
  • Proza austriacă modernă ( antologie), prefață și note de Dieter Schlesak; traduceri de: Nicolae Balotă, I. Cassian-Mătăsaru, Dan Constantinescu, Editura pentru Literatură, București, 1968.
  • Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, Elixirele diavolului (roman), prefață de Ion Biberi, Editura Minerva, București, 1970

Teatru radiofonic:

  • Pierre Corneille, Jocul amăgirii. Traducere de Brănescu-Lahovary și Iosif Mătăsaru. Înregistrare din anul 1959.
  1. ^ a b c d e f Fila de calendar: Semnificații ale zilei de 25 februarie[nefuncțională]
  2. ^ a b „Comunitatea Evreilor Galați: Personalități”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, text publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 31 decembrie 1971.