Iosif Tilicea
| Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
| Iosif Tilicea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1872 comuna Daneș, jud. Târnava Mare |
| Decedat | 1943 Chimisdia |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | preot |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Iosif Tilicea (n. 1872, Comuna Daneș, Mureș, jud. Târnava Mare - d. 1943, Chimisdia) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2].
Biografie
modificareCa băștinaș și descendent al vechilor voievozi maramureșeni, a activat și luptat din greu împotriva acaparatorilor pentru salvarea pădurilor "Composesoratului Nobil" din Borșa, Moisăi și Vișău, singura avere rămasă în indiviziune și moștenită de la străbunii vestiți, în favoarea poporului băștinaș. A trăit în pribegie departe de ai săi, de glia străbună mestecată cu sudoarea și osemintele părinților săi, dar era nedespărțit cu gândul de văile, plaiurile, munții și codrii lui dragi, de la obârșia Cerimușului]], Bistriței și Vișăului din creasta Carpaților Borșeni, fiind mereu gata oricând la fapte demne de gloria Străbunilor săi Voievozi Maramureșeni, a căror amintire îi obliga pe cei de atunci să transmită urmașilor ca moștenire, neștirbit întreg Maramureșul Istoric stăpânit de ei în granițele lui vechi, spre vest până la Valea Ungului și apoi Tisa. A funcționat ca preot din 6 august 1903, până la 31 august 1942 în parohia ort. rom Hărău tractul Deva. La 1 septembrie 1942 a trecut la pensie cu domiciliu în satul Chimsidia tractul Deva.[3]:p. 359
Activitatea politică
modificareÎn anul 1918 la 1 decembrie a luat parte la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia împreună cu Dionisie Albu, cantor ortodox român și Ivan Josan și Petru Jibetean din comuna Hărău.[3]:p. 359
Note
modificare- ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ a b Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005
Bibliografie
modificare- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară
modificare- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe
modificare- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918