Iosua Navi
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Iosua Navi sau Isus Navin (Ebraică: יְהוֹשֻׁעַ בן נון , Tiberiană: jə.ho.ˈʃu.aʕ, Israelită: Yəhoshúa bin Nun - Iosua, fiul lui Nun) este un personaj biblic care a fost urmașul lui Moise în conducerea poporului evreu. El este pomenit în Cartea Exodului, în Numeri, în Deuteronom și mai ales în Cartea lui Iosua din Biblie. El s-a născut în Egipt, în tribul lui Efraim și a trăit în jurul anului 1200 î.Hr.. În perioada cuceririi Canaanului, a ocupat poziția de comandant militar.
| Longevitate biblică | ||
| Nume | Vârstă | LXX |
| Matusalem | 969 | 969 |
| Iared | 962 | 962 |
| Noe | 950 | 950 |
| Adam | 930 | 930 |
| Set | 912 | 912 |
| Cainan | 910 | 910 |
| Enos | 905 | 905 |
| Mahalaleel | 895 | 895 |
| Lameh | 777 | 753 |
| Sem | 600 | 600 |
| Eber | 464 | 404 |
| Cainan | — | 460 |
| Arpaxad | 438 | 465 |
| Salah | 433 | 466 |
| Enoh | 365 | 365 |
| Peleg | 239 | 339 |
| Reu | 239 | 339 |
| Serug | 230 | 330 |
| Iov | 210? | 210? |
| Terah | 205 | 205 |
| Isaac | 180 | 180 |
| Avraam | 175 | 175 |
| Nahor | 148 | 304 |
| Iacob | 147 | 147 |
| Esau | 147? | 147? |
| Ismael | 137 | 137 |
| Levi | 137 | 137 |
| Amram | 137 | 137 |
| Kohath | 133 | 133 |
| Laban | 130+ | 130+ |
| Debora | 130+ | 130+ |
| Sara | 127 | 127 |
| Miriam | 125+ | 125+ |
| Aaron | 123 | 123 |
| Rebecca | 120+ | 120+ |
| Moise | 120 | 120 |
| Iosif | 110 | 110 |
| Iosua Navi | 110 | 110 |
Cuprins
Iosua în BiblieModificare
GenealogieModificare
Iosua sau Isus era fiul lui Nun (sau Navi), care era fiul lui Elișama, fiul lui Amiud, fiul lui Ladan, fiul lui Tahan, fiul lui Telah, fiul lui Reșef, fiul lui Refah, fiul Șeerei, fiica lui Beira, fiul lui Efraim, care era fiul lui Iosif, fiul lui Israel (Cronici 7:23-27).
Din punct de vedere științificModificare
Lester L. Grabbe afirmă că pe vremea când studia pentru doctorat (cu mai bine de trei decenii în urmă), „istoricitatea substanțială” a povestirilor Bibliei despre patriarhi și despre cucerirea Canaanului era acceptată pe larg, dar în zilele noastre cu greu se mai poate găsi un istoric care să mai creadă în ea.[1]
Conform Ann E. Killebrew, „Cei mai mulți cercetători de azi acceptă faptul că majoritatea poveștilor despre cuceriri din Cartea lui Iosua sunt lipsite de realitate istorică”.[2]
Datarea efectuată de Kathleen Kenyon, conform căreia Ierihonul nu era locuit în timpul invaziei lui Iosua Navi, este acceptată consensual de arheologi.[3]
„(Desigur, asta, pentru unii, a făcut poveștile Bibliei și mai miraculoase decât erau—Iosua a distrus un oraș care nici măcar nu exista!)[4]”—William G. Dever, Recent Archeological Discoveries and Biblical Research
În 2005, Pierre de Miroschedji a publicat un articol în revista La Recherche. El scria:
„În general, niciun arheolog serios nu mai crede în ziua de azi că evenimentele povestite în Cartea lui Iosua ar avea vreo bază istorică reală. Prospecțiunile arheologice, în special la începutul anilor 1990, au dezvăluit că a israeliților cultură a apărut pe dealurile din centrul țării, drept continuare a culturii cannaanite a epocii anterioare.[5]”
El subliniază că nimic nu împiedică utilizarea Bibliei în arheologie,[6] sub formă de izvor supus criticii, așa cum arheologii procedează cu oricare alt document [7].
NoteModificare
- ^ Grabbe, Lester L. (). „Some Recent Issues in the Study of the History of Israel”. Understanding the History of Ancient Israel. British Academy. pp. 57–58. doi:10.5871/bacad/9780197264010.003.0005. ISBN 978-0-19-726401-0.
- ^ Ann E. Killebrew (). Biblical Peoples and Ethnicity: An Archaeological Study of Egyptians, Canaanites, Philistines, and Early Israel, 1300–1100 B.C.E. Society of Biblical Lit. p. 186. ISBN 978-1-58983-097-4.
Most scholars today accept that the majority of the conquest narratives in the book of Joshua are devoid of historical reality; ...
- ^ Robert L. Hubbard, Jr. (). Joshua. Zondervan. p. 203. ISBN 978-0-310-59062-0.
The current scholarly consensus follows the conclusion of Kenyon: Except for a small, short-lived settlement (ca. 1400 B.C.), Jericho was completely uninhabited ca. 1550-1100 B.C.
- ^ Dever, William G. () [1989]. „2. The Israelite Settlement in Canaan. New Archeological Models”. Recent Archeological Discoveries and Biblical Research (în engleză). SUA: University of Washington Press. p. 47. ISBN 0-295-97261-0. Accesat în .
(Of course, for some, that only made the Biblical story more miraculous than ever—Joshua destroyed a city that wasn't even there!)
- ^ D'une façon générale, aucun archéologue sérieux ne croit plus aujourd'hui que les événements rapportés dans le livre de Josué ont un fondement historique précis. Des prospections archéologiques, au début des années 1990, en particulier, ont révélé que la culture israélite a émergé dans les collines du centre du pays, en continuité avec la culture cananéenne de l'époque précédente. Pierre de Miroschedji, revue La Recherche nr. 391 din 01-11-2005, dosarul Les archéologues réécrivent la Bible, p. 32
- ^ idem p. 33
- ^ În același timp, un cititor simplu al Bibliei care nu cunoaște arheologie ar trebui să-și spună că el citește un document scris cu mult mai târziu despre perioadele dinainte de 700 î.e.n.
