Iuliu Barasch

scriitor și medic român
Iuliu Barasch
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Brodî, Regatul Galiției și Lodomeriei, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (47 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, Principatele Unite Române Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac
 Țara Românească
 Principatele Unite Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic
scriitor
istoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba ebraică Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Humboldt din Berlin  Modificați la Wikidata

Iuliu Barasch (n. 17 iulie 1815, Brodî, Galiția – d. 31 martie 1863, București), care era poreclit Moses Mendelssohn al României, a fost un medic, filozof, pedagog și animator al culturii și științei român, evreu maskil originar din Galiția, Ucraina, fondatorul iluminismului evreiesc în România. S-a remarcat ca fiind unul din cei mai activi popularizatori ai științei din România, în acest sens a susținut mai multe lecții publice și a editat mai multe manuale. A înființat mai întâi un dispensar, iar mai apoi un spital pentru copii, după modelul instituțiilor europene, în acest fel punând bazele asistenței pediatrice din România. A scris și câteva lucrări filozofice în limba germană.

S-a născut la Brodî in Galiția, pe atunci în stăpânirea Imperiului Austriac. Numele său ebraic primit după naștere era Yehuda ben Mordehai. Iuliu Barasch a studiat medicina la Berlin și la Leipzig. În 1841, la Berlin, a primit titlul de doctor în medicină, susținând teza de doctorat Sinopsis impetiginum sau Conspectus omnimium morborum cutis chronicorum.

Stabilindu-se în Țara Românească, a devenit medic al carantinei de la Călărași, între anii 1843-1847, iar mai apoi al județului Dolj, între anii 1847-1851. Între 1851-1858 a fost medic în București și profesor de istorie naturală la Colegiul Sf. Sava, la Școala de Agricultură și la Școala militară. Între anii 1856-1863 a fost medic la Școala națională de medicină și farmacie din București. În 1858 sub conducerea sa a fost inițiat și organizat primul spital de copii din București. În 1856 a fondat și a fost redactor al revistei Isis sau Natura (din 1862 Natura), tipărită în primul an al apariției sale la Tipografia Națională a lui Iosif Romanov.

A fost înmormântat în București, în cimitirul evreiesc din strada Sevastopol. După desființarea acestui cimitir în timpul regimului Antonescu, mormântul său a fost transferat la Cimitirul Filantropia și apare pe Lista monumentelor istorice din București (2004).[2]

Activitatea comunitară modificare

 
Teatrul Evreiesc de Stat care fusese înființat ca Teatrul Barașeum, purtând numele doctorului Baraș

Iuliu Baraș a avut un rol important în modernizarea vieții comunitare evreiești în București, modernizarea ritului și sinagogilor cu orientare spre iudaismul occidental. Împreună cu Aaron Așer și cu A. Vainberg a tipărit la București (1857) Israelitul român, prima gazetă cu caractere latine din România.

Operă modificare

  • Minunile naturii - 3 volume (1850-1852)
  • Despre unele din institutele filantropice din Europa (1853)
  • Evreii din Moldova și Valachia. Studiu istorico-social. (1854) A apărut în limba germană și Elias Schwarzfeld l-a tradus în limba română.
  • Despre asfixie sau leșin (1854)
  • Cursul de igienă populară (1857)
  • Cărticica altoiului (1859)
  • ISIS sau Natura: Jurnal pentru răspândirea științelor naturale și exacte în toate clasele, București, Tipografia Colegiului Național, 1858;
  • Manual de botanică silvică, București, Niphon, 1861;
  • Curs elementar de istorie naturală - 3 volume (1862)
  • G.Belèze, traducere Iuliu Barasch, Istoria naturală potrivită pe înțelegerea copiilor, București, Tipografia Colegiului Național, 1858.

Note modificare

  1. ^ a b Kressel's Cyclopedia of Modern Hebrew Literature[*][[Kressel's Cyclopedia of Modern Hebrew Literature |​]], p. 386-387  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Lista monumentelor istorice din municipiul București din 2004

Bibliografie modificare

Legături externe modificare