Județul Dolj

Dolj este un județ situat în sud-vestul regiunii istorice Oltenia din România, aflat în zona cea mai mănoasă (fertilă) și roditoare a Câmpiei Române, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol dintre cele mai prielnice. Reședința sa este municipiul Craiova.

Dolj

— Județ —

Stemă

Dolj (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 44°10′N 23°42′E / 44.17°N 23.7°E

Reședință

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Dolj[*]

Dorin-Cosmin Vasile[*]

(PSD, 2020)

- Prefect

Dan Diaconu (din 2022)

Suprafață

- Total

7,414 km²

Populație (2021)

- Total

599,442 locuitori

- Densitate

80,85 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

51

Indicativ autovehicule

DJ

Locul după populație

7

Prezență online

http://www.cjdolj.ro/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Dolj indicat

Descriere geografică

Privit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o poziție sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care își trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul județului se întinde între 43°43' și 44°42' latitudine nordică și, respectiv, 22° 50' și 24° 16' longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal și un grad și jumătate longitudinal.

Doljul este învecinat cu județele: Mehedinți la vest, Gorj și Vâlcea la nord, Olt la est și fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanță ce constituie o parte din granița naturală a României cu Bulgaria.

Suprafața totală este de 7.414 kmp și reprezintă 3,1% din suprafața țării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unitățile administrativ-teritoriale ale României.

Județul Dolj aparține zonei climatice temperate, cu influențe mediteraneene datorită poziției sud - vestice. Poziția și caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanțului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală și nordică a țării, cu o medie anuală de 10-11.5 °C.

Relieful județului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia și zona de deal. Altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sudul spre nordul județului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca niște trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării. Merită menționat existența în sudul județului a celei mai mari suprafețe nisipoase din țară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitații. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un județ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria județelor dunărene.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate și Dăbuleni, de Jiu care străbate județul de la Filiași la Zăval pe o distanță de 154 km și de lacuri și iazuri (Lacul Bistreț, Fântâna Banului, Maglavit, Golenți, Ciuperceni).

O mare parte din sudul județului este acoperită de lanuri bogate, vegetația fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care alternau cu tufărișuri. Influențele climatice și intervenția omului au determinat modificarea învelișului vegetal. În zona Ciupercenii Noi și Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbița, Murgași și Braniște predomină pădurile întinse de stejar.

Fauna terestră și acvatică a suferit modificări generate de vânatul și pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul județului Dolj supraviețuind în număr mic sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lișița, barza, egreta precum și unele specii de rozătoare.

Populația județului este de 618.335 locuitori, reprezentând 2,7 % din populația țării.

Stema județului Dolj

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 626 din 29 mai 2003 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003.

Stema județului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat. În cartierul unu, în câmp roșu, un leu rampant, încoronat, de aur, armat și limbat cu negru, ținând o sabie de aur, în pal. În cartierul doi, în câmp roșu, un snop de grâu, de aur. În cartierul trei, în câmp albastru, un pește de argint, orientat spre dreapta.

Leul este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istorică românească, și este un corolar al virtuților locuitorilor acestor meleaguri. Snopul de grâu reprezintă bogăția acestui județ și ocupația tradițională a locuitorilor săi. Peștele este un element heraldic tradițional - simbolizându-l poate pe Nocodim Sfântul Patron al Întregii Oltenii și al creștinismului antic roman, Craiova fiind capitala zonei -, înscris în vechea stemă interbelică a județului, și reprezintă bogăția apelor acestei zone, iar prin extrapolare poate deveni un simbol al agilității oamenilor de pe aceste meleaguri.

Istorie

Dolj, în varianta veche - Doljii - își are originea în limba slavonă (Dole=Jos la care se adaugă Jii, rezultând Doljii, adică Jiul în Aval sau Jiul de Jos. La țară, bătrânii mai spun încă Jii în loc de Jiu. Jii este pluralul numelui Jiu, format prin unirea Jiului de Vest cu Jiul de Est care se unesc la Aninoasa, lângă Petroșani, Județul Hunedoara). Regula se aplică și în cazul Județului Gorj - Gorjii în varianta veche (Gore=Sus - Gorjii = Jiul în Amonte, Jiul de Sus). Prefixele, respectiv adverbele "gore" și "dole" (sus, jos) s-au păstrat în limba română doar în aceste două toponime - Gorj și Dolj, ele rămânând însă de bază în sârbo-croată.

Descoperirile arheologice au relevat că teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtonă neîntreruptă încă din era paleolitică. Cea dintâi mențiune documentară datează din 1444, sub denumirea de Județul de Baltă, așezat în Câmpia Dunării și se întindea de la Balta Blahnița, aflată azi pe teritoriul județului Mehedinți, pâna la actuala comună doljeană, Bistreț.

Descoperiri de ultima oră (mai 2003) au relevat că localitatea Craiova, capitala județului, în afara denumirii antice, Pelendava, - posibil comun cu dacicul „Per”, ca în inscripția Decebalvs per Scorilor, adică Perendava, Cetate Regală, i e Municipiu Dac,Capitală regională a Daciei și care aparținea și dădea nobil până la treapta cea mai de sus a statului Dac Centralizat, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu), dar posibil și Râu Maritim/ către Pont, denumire aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava, datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extremă importanță, într-o hartă alcatuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se păstrează la Biblioteca Națională de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei românești, prin bunăvoința ministerului francez al cultelor, probează continuitatea așezării Craiovei cel puțin între secolele VII-XII (preajma bătăliei de la Nicopole). Existența unui centru administrativ in zonă probează existența unei vieți destul de înfloritoare pe aria județului Dolj.

După o perioadă medievală înfloritoare, datorată situarii Marii Bănii a Olteniei pe teritoriul județului, la Craiova, a urmat o perioadă de tulburări sociale și politice în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea când teritoriul județului Dolj, împreună cu cea mai mare parte a Olteniei, este disputat între români, otomani, austrieci și ruși.

Evenimentele politico-sociale petrecute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, unirea principatelor, obținerea independenței, Marea Unire, reformele agrare au creat condiții favorabile dezvoltării economiei.

Demografie

Componența etnică a județului Dolj

Români (82,4%)

Romi (4,99%)

etnie necunoscută (12,2%)

Conform recensământului din 2021, județul Dolj se ridică la o populație de 599.442 locuitori, în scădere față de recensământul din 2011. Atunci, fuseseră înregistrați 660.544 locuitori. Recensământul arată că structura etnică a județului este: 494.409 de români, 29.918 de romi și pentru 73.592 de persoane nu se știe aparența etnică.

Administrația publică

Județul Dolj este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Dorin-Cosmin Vasile[*] de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[1]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	21
	Partidul Național Liberal	9
	Alianța pentru Unirea Românilor	3
	Uniunea Salvați România	1
	Partidul Mișcarea Populară	1
	[[:Forța Dreptei\|Forța Dreptei]]	1

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Dolj

Județul este format din 111 unități administrativ-teritoriale: 3 municipii, 4 orașe și 104 comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Dolj.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Băilești	municipiu	15.928
	Calafat	municipiu	13.807
	Craiova	municipiu reședință de județ	234.140
	Bechet	oraș	4.355
	Dăbuleni	oraș	10.333
	Filiași	oraș	15.031
	Segarcea	oraș	7.356
Comune
	Afumați	comună	2.646
	Almăj	comună	1.792
	Amărăștii de Jos	comună	5.132
	Amărăștii de Sus	comună	1.541
	Apele Vii	comună	1.804
	Argetoaia	comună	4.331
	Bistreț	comună	4.211
	Botoșești-Paia	comună	585
	Brabova	comună	1.418
	Braloștița	comună	3.602
	Bratovoești	comună	3.230
	Breasta	comună	4.201
	Brădești	comună	4.248
	Bucovăț	comună	4.011
	Bulzești	comună	1.269
	Bârca	comună	3.720
	Calopăr	comună	3.667
	Caraula	comună	2.276
	Carpen	comună	2.063
	Castranova	comună	3.341
	Catane	comună	1.959
	Celaru	comună	3.929
	Cernătești	comună	1.559
	Cerăt	comună	4.191
	Cetate	comună	4.572
	Cioroiași	comună	1.463
	Ciupercenii Noi	comună	5.003
	Coșoveni	comună	3.238
	Coțofenii din Dos	comună	2.191
	Coțofenii din Față	comună	2.121
	Cârcea	comună	4.644
	Cârna	comună	1.110
	Călărași	comună	5.195
	Daneți	comună	5.131
	Desa	comună	4.609
	Dioști	comună	2.534
	Dobrești	comună	2.015
	Dobrotești	comună	1.406
	Drăgotești	comună	1.899
	Drănic	comună	2.260
	Fărcaș	comună	2.047
	Galicea Mare	comună	3.962
	Galiciuica	comună	1.310
	Ghercești	comună	2.132
	Ghidici	comună	2.437
	Ghindeni	comună	1.843
	Gighera	comună	2.899
	Giubega	comună	1.782
	Giurgița	comună	2.354
	Gogoșu	comună	523
	Goicea	comună	2.760
	Goiești	comună	3.138
	Grecești	comună	1.497
	Gângiova	comună	2.312
	Izvoare	comună	1.321
	Ișalnița	comună	4.042
	Leu	comună	4.035
	Lipovu	comună	3.208
	Maglavit	comună	3.938
	Malu Mare	comună	7.548
	Melinești	comună	3.390
	Mischii	comună	1.782
	Moțăței	comună	5.920
	Murgași	comună	2.191
	Mârșani	comună	3.941
	Măceșu de Jos	comună	1.172
	Măceșu de Sus	comună	1.088
	Negoi	comună	2.298
	Orodel	comună	2.147
	Ostroveni	comună	4.451
	Perișor	comună	1.606
	Pielești	comună	4.666
	Piscu Vechi	comună	2.370
	Plenița	comună	4.156
	Pleșoi	comună	1.158
	Podari	comună	6.949
	Poiana Mare	comună	9.047
	Predești	comună	1.770
	Radovan	comună	1.150
	Rast	comună	3.198
	Robănești	comună	2.164
	Rojiște	comună	2.498
	Sadova	comună	8.361
	Scăești	comună	2.101
	Seaca de Câmp	comună	1.631
	Seaca de Pădure	comună	781
	Secu	comună	1.041
	Siliștea Crucii	comună	1.248
	Sopot	comună	1.646
	Sălcuța	comună	2.032
	Teasc	comună	3.059
	Terpezița	comună	1.360
	Teslui	comună	2.110
	Tălpaș	comună	1.049
	Unirea	comună	3.350
	Urzicuța	comună	2.870
	Valea Stanciului	comună	4.806
	Vela	comună	1.639
	Verbița	comună	1.056
	Vârtop	comună	1.666
	Vârvoru de Jos	comună	2.641
	Întorsura	comună	1.291
	Șimnicu de Sus	comună	5.733
	Țuglui	comună	2.734

Turism

Absența peisajelor naturale și transformările antropice determină un potențial turistic redus, dar care recompensează prin obiectivele turistice și arhitectonice din principalele orașe

Rezervații naturale și monumente ale naturii

Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervație forestieră, cu salcâmi bătrâni, apreciată pentru conținutul lemnos și dimensiunile arborilor, unici în Europa. Rezervația forestieră se află pe partea dreaptă a drumului național Calafat – Bechet – Cernavodă, la circa 5 km de comuna Poiana Mare. Pădurea de salcâm care formează rezervația are o vechime de peste 90 de ani și se întinde pe o suprafață de 8 ha.
Punctul fosilifer Bucovăț - În comuna Bucovăț se întinde pe o suprafață de 4 ha, un important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluște, care datează din Pleistocenul terminal, etajul Romanian, descoperit în anul 1949. Datorită cercetărilor și studiilor publicate despre fauna fosiliferă de moluște existentă aici, zona este ocrotită de lege.
Rezervația ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În apropiere de comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafață de 500 ha un colț de luncă care a fost declarată rezervație ornitologică în anul 1971. Aici trăiesc peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre care se numără barza neagră, egreta mică, rața pestriță, lișița, codobatura albă, stârcul roșu etc. Este singurul loc din lunca Dunării care a rămas neîndiguit.
Rezervația de bujori sălbatici de la Plenița - Este unică în Romania.
Păduri - Zona Doljului este presarată cu numeroase păduri cum sunt cele de la Coșoveni (o zonă de vanatoare de căpriori și fazani la 10 km de Craiova pe DN 6), Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Braniște (cu stejar brumăriu).
Parcul Nicolae Romanescu din Craiova - Realizat după planurile arhitectului francez E. Redont între anii 1900 – 1903, este unul dintre cele mai mari parcuri din țară (cu o suprafață de 90 ha). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui și un frumos pod suspendat.

Personalități

Note

^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la 16 ianuarie 2021. Accesat în 2 noiembrie 2020.

Lectură suplimentară

Județul Dolj, Lucian Badea, Alexandra Ghenovici, Ed. Acad. Republicii Socialiste România, 1974
Dicționarul istoric al localităților din Județul Dolj, Cezar Avram, Editura Alma, 2004
Zona etnografică Dolj, Ștefan Enache, Teodor Pleșa, Editura Sport-Turism, 1982
Ghidul bibliotecilor publice din județul Dolj, Rodica Păvălan, Editura Sitech, 2007