Iuliu Moldovan (silvicultor)

silvicultor român
Iuliu Moldovan
Iuliu Moldovan RP35.jpg
Date personale
Născut13 aprilie 1864
Arad
Decedat1935
București
Naționalitateromână
Religieortodox
Ocupațiesilvicultor[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniusilvicultură
Cunoscut pentruprimele cercetări silvice in România, parcuri dendrologice Mihăești, Dofteana

Iuliu Moldovan (n. 13 aprilie 1864 – d. 1 sept 1935) a fost cercetător silvic, profesor și om politic român.

Iuliu Moldovan este considerat întemeietorul silviculturii experimentale românești[1]. Parcurile dendrologice pe care le-a creat la Mihăești și Dofteana au constituit cele mai importante „laboratoare în situ” pentru multe generații de studenți ai școlilor superioare de silvicultură din România. Este considerat inițiatorul culturii arborilor exotici în România[2].

BiografieModificare

S-a născut în 13 aprilie 1864, la Arad. A urmat școala primară și liceul în Arad. La liceu era singurul român din clasă și cel mai bun la invațătură. Studiază apoi chimia la Școala Politehnică din Budapesta, dar după un accident de laborator abandonează cursurile. Urmează cursurile de biochime și silvicultură de la Academia din Schemnitz și apoi științele naturii la Universitatea din Budapesta.

Alege să devina inginer silvic și în 1886 este promovat ca șef de ocol în regiunea Slovaciei. În 1892, prim ministrul Petre Carp îi propune să vină în România și să conducă ocolul silvic Rădești, denumit ulterior Mihăești.

RealizăriModificare

Iuliu Moldovan a creat in 1895, la Mihăești, primul ocol silvic de nivelul celor din Europa, decretat de Carol I ca ocol silvic model[3]. Tot la Mihăești a creat un parc dendrologic, care va fi singura stațiune experimentală din România până în 1942, folosită deopotrivă de specialiști și de studenți. În parcul dendrologic Mihăești a făcut experiențe «in situ», direct în pădure, arătând silvicultorilor români care sunt speciile exotice care pot forma cultura în masiv pentru subzona pădurilor de gorun cu alte foioase: nucul negru, stejarul roșu american, frasinul american, etc. De asemenea a demonstrat șansele mici de succes ale culturii pinului scoțian în această zonă[4].


În parcul dendrologic de la Dofteana, Bacău, creat de Iuliu Moldovan în 1910, a experimentat cultura exoticelor după reguli și principii ale arhitecturii peisagistice[5].

Iuliu Moldovan a reușit sa demonstreze, pentru prima oară în România, că în stepa Dobrogei pot fi create păduri durabile, chiar păduri de stejar. Soluțiile date[6][7], bazate pe temeinice cunostințe de ecologie, rămân valabile și astăzi[8].

În 1892 - 1900, pe când era profesor la Școala Superioară de Silvicultură de la Brănești, a creat un manual de silvicultură de 5000 de pagini, care era modern pentru acea epocă.

În 1922-23, ca senator de Arad, împreună cu profesorul N. G. Popovici, a sprijinit înființarea Facultății de Silvicultură la Școala Politehnică din București.

La încheierea Primului Război Mondial, a fost unul dintre reprezentanții României la Conferința de Pace de la Paris . Ca șef al Direcției Silvice a Consiliului Dirigent al Ardealului, a contribuit la integrarea Transilvaniei în structurile României.

In 1902-1903, în calitate de consilier al Casei Grădinilor Publice ale Capitalei, a contribuit la refacerea și dezvoltarea unor parcuri bucureștene, cum ar fi Parcul Carol.

 
Cu Marin Rădulescu la Dofteana, 1934

Conflictul cu autoritățile și reabilitareaModificare

În lupta sa cu mentalitățile „balcano-asiatice”, Iuliu Moldovan a avut o atitudine critică față de colegi și superiori, care a dus în repetate rânduri la demiterea sa.

Drumul cercetării silvice romanești a fost deschis de lucrările de pionierat ale lui Iuliu Moldovan la Mihăesti și Dofteana la începutul secolului XX.

La începutul anilor 30, un grup de 14 ingineri silvici, avându-l în frunte pe Marin Drăcea, se constituie în primul institut de cercetare silvică din România. Prin intermediul revistei Viața Forestieră reușesc punerea în lumină a vieții și operei lui Iuliu Moldovan. În 1934 este ales membru de onoare al Societății Progresul Silvic. În 1935 ocolul silvic Ceala din Arad a fost redenumit ca ocolul silvic Iuliu Moldovan. La scurt timp dupa moartea silvicultorului, a fost dezvelit bustul său dn parcul Mihăești.

Liceul Tehnologic din Arad, orașul său natal, îi poartă numele.

NoteModificare

  1. ^ Victor Giurgiu, 2004 Almanahul pădurii, editura Snagov, București pag.60-75 "Iuliu Moldovan, precursor al silviculturii experimentale românești"
  2. ^ Georgescu C, Viața forestieră (1935 nr. 10) pag. 379-380 In memoriam: Iuliu Moldovan
  3. ^ Gheorghe Guiman, Revista Pădurilor (2003, nr. 2) pag. 38-43 http://revistapadurilor.com/wp-content/uploads/2017/06/revista-padurilor-nr-2-2003-anul-118.pdf "Mihăeștii - Peste 110 ani de experimentație forestieră"
  4. ^ Pavelescu I, 1942, Iuliu Moldovan si Mihăeștii. Monitorul Oficial, Imprimeria Statului, București, 27 pag.
  5. ^ Mihalache Ana, 1988, Monografia arboretului Dofteana, C.M.D.P.A, București, 135 pag.
  6. ^ Revista Viața Forestieră (1934 nr 4) pag. 241-242 Plantațiile din Dobrogea
  7. ^ Revista Viața Forestieră (1934, nr 2) pag. 13-16 Plantarea nisipurilor cu Pinus Banksiana și Prunus serotina
  8. ^ Victor Giurgiu Revista Pădurilor (2004, nr 2) pag. 46-48 http://revistapadurilor.com/wp-content/uploads/2017/06/revista-padurilor-nr-2-2004-anul-119.pdf  "Iuliu Moldovan la 140 de ani de la naștere"

BibliografieModificare

  • Iuliu Moldovan, Viața Forestieră (1934 nr. 1) pag. 14-16 Liriodendron tulpifera. Creșterea și lemnul lui.
  • Iuliu Moldovan, Viața Forestieră (1934 nr. 1) pag. 21-25 Recomandațiuni practice și procedee pentru culgerea și conservarea semințelor. Pepiniere și însămânțări directe.
  • Iuliu Moldovan, Viața Forestieră (1934 nr. 2) pag. 111-118 Degenerarea molidului
  • Iuliu Moldovan, Viața Forestieră (1934 nr. 12) pag. 634 Monumente naturale ale pădurilor noastre
  • Georgescu C, Moldovan I, 1935-1936 Considerațiuni asupra culturii rașinoaselor în Parcul Dendrologic Dofteana, Analele ICEF, vol II
  • Popescu-Zeletin, Viața Forestieră (1935 nr. 10) pag. 381-382 Cum l-am cunoscut pe Iuliu Moldovan
  • Chirita C., Dinu V., Popescu-Zeletin, Viața Forestieră (1934 nr. 1) pag. 13-18 O prezentare: Iuliu Moldovan
  • Chirita C, Dinu V, Viața Forestieră (1934 nr. 6) pag. 346-348 Sarbătorirea lui Iuliu Moldovan
  • Revista Padurilor (1935 nr. 9-10) pag. 698-699 Iuliu Moldovan, Necrolog