Iuri Dolgoruki

mare cneaz al Kievului
Iuri Dolgoruki
Date personale
Născutanii 1090 Modificați la Wikidata
Pereiaslav, Marele Ducat al Lituaniei, Polonia-Lituania Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Kiev, Cnezatul Kievului, Rusia Kieveană[1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatȚerkva Spasa na Berestovi[*][[Țerkva Spasa na Berestovi (church building in Kyiv, Ukraine)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiVladimir al II-lea Monomahul[1]
Eufimia[*][[Eufimia (Eufina from Poland)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriEufemia de Kiew[*]
Agafia Vladimirovna[*]
Mstislav I Harald al Kievului[*]
Viacheslav I of Kiev[*][[Viacheslav I of Kiev (Grand Prince of Kiev)|​]]
Yaropolk II of Kiev[*][[Yaropolk II of Kiev (Grand Prince of Kiev (1082-1139))|​]] Modificați la Wikidata
CopiiRostislav Iurievici[*]
Andrei Bogoliubski[3][4][5]
Gleb al Kievului[*]
Mihail I al Vladimirului[*]
Vsevolod al III-lea al Vladimirului[*][6]
Ivan Yuryevich[*][[Ivan Yuryevich |​]]
Boris Yurevich[*][[Boris Yurevich ((1105-1159))|​]]
Olga Yuryevna[*][[Olga Yuryevna (-1182)|​]]
Q4104908[*]
Mstislav, Duke of Novgorod[*][[Mstislav, Duke of Novgorod |​]]
...încă 2 Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteslava orientală veche Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
TitluriPrince of Rostov[*][[Prince of Rostov |​]]
prinț al Kievului[*][1]
Familie nobiliarăDinastia Rurik
Prinț al Kievului[*] Modificați la Wikidata

Iuri[7] Vladimirovici (în rusă: Ю́рий Влади́мирович și în ucraineană: Юрій Володи́мирович), poreclit Iuri Dolgoruki[8] (în rusă: Ю́рий Долгору́кий și în ucraineană Юрій Довгору́кий), a fost un Mare Cneaz de Rusia Kieveană (n. anii 1090, Pereiaslav, Marele Ducat al Lituaniei, Polonia-Lituania – d. , Kiev, Cnezatul Kievului, Rusia Kieveană) din Dinastia Rurik, care a domnit între 1149 și 1151, apoi între 1155 și 1157.

Părinții săi au fost Vladimir al II-lea Monomahul, Mare Cneaz de Rusia Kieveană și nobil bizantin, și Eufimia, nobilă bizantină; a fost și cneaz de Vladimir-Suzdal între 1108 și 1157.

Porecla de Dolgoruki („Brațe lungi”, „Mâini lungi”) provine de la marea sa influență în luptele pentru coroana Marelui Principat al Kievului.[9] A rămas în istorie ca fondator al orașului Moscova.[10]

Biografie

modificare

Problema datei nașterii lui Iuri

modificare

Istoricul V. N. Tatișcev a declarat data nașterii lui Iuri 1090[11], dar sursele pe baza cărora a făcut această afirmație sunt necunoscute. Există o presupunere, că mama Gyurgevoi (așa este numită mama lui Iuri Dolgoruki în Învățăturile lui Vladimir Monomahul, a fost Gytha of Wessex / Gytha de Wessex, prima soție a lui Vladimir al II-lea Monomahul[12][13], fiica ultimului rege anglo-saxon al Angliei, Harold al II-lea Godwinson. Potrivit Letopisețului Laurențian[14], prima soție a lui Vladimir menționată în aceasta a murit la 7 mai 1107, însă istoricul A. V. Nazarenko consideră că, de fapt, este vorba despre cea de-a doua soție a lui Vladimir Monomahul și mama lui Iuri Dolgoruki.[15] Potrivit înscrisurilor mănăstirii Sfântului Pantelimon din Köln, Gytha de Wessex a murit la 10 martie, în ipoteza lui A. V. Nazarenko - 1098, și în afara vechiului stat rus.[15] Prin urmare, există ipoteza că Iuri s-a născut în 1098-1100 și a fost fiul lui Vladimir Monomahul cu cea de a doua sa soție.[11] Pe de altă parte, Iuri s-a căsătorit, prima oară, la 12 ianuarie 1108. La acea dată, însă ar fi avut cca 10 ani. Ceea ce este absurd. De aici rezultă că Iuri Vladimirovici s-a născut cu câțiva ani înainte de 1098, mama sa putând fi Gytha de Wessex (decedată în 1106 sau 1107) sau o concubină.

Fiind al șaselea fiu al Marelui Cneaz al Kievului Vladimir al II-lea, nu a vrut să se mulțumească cu puțin și, din tinerețe, scopul său a fost cucerirea Marelui Cnezat, ceea ce ia adus numele de „Dolgoruki” (care vine de la sintagma долгие руки (citit: dolghiie ruki) care înseamnă „brațe lungi” sau „mâni lungi”).

În 1108, tatăl său l-a trimis să conducă teritoriile Rostov și Suzdal. La acea vreme, această zonă din nord-estul Rusiei Kievene era puțin populată, iar Iuri a fondat câteva forturi și orașe precum Tver, Kostroma și Vologda, dar și orașele Ksniatin (azi, Скнятино, transliterat: Skniatino) în 1134, Pereslavl-Zalesski și Iuriev-Polski în 1152, iar Dmitrov în 1154.

În 1120, a luat parte la războiul împotriva bulgarilor de pe Volga. În 1120, s-a certat cu boierii din Rostov, apoi și-a schimbat capitala, stabilindu-se la Suzdal. În 1135, era noul prinț al Pereiaslavlului, apoi, un an mai târziu, s-a întors la Suzdal, vechiul său fief.

După moartea fratelui său Mstislav I, Marele Cneaz al Kievului, primul său succes a fost în 1149, când a învins trupele nepotului său Iziaslav al II-lea Mstislavici. Dar nu a putut păstra această cucerire mult timp și a fost alungat din Kiev în 1151.

A doua oară, Iuri Dolgoruki a ocupat Kievul în 1154, cu acordul celuilalt Mare Cneaz al Kievului, Rostislav I, care fusese alungat din capitală de Iziaslav al III-lea Davidovici, care preluase puterea. După aceea, cneazul Rostislav l-a ridicat la rangul de Mare Cneaz al Kievului.

El a guvernat apoi Kievul din 1155 până la moartea sa pe 15 mai 1157, survenită în urma indigestiei contractate în timpul unui „chef monstru” cu un boier, prieten de-al său (conform zvonurilor vremii, ar fi putut fi otrăvit). După domnia sa, anarhia s-a răspândit în Kiev, unde mulți Mari Cnezi s-au succedat pe tron, a căror autoritate devenind aproape nulă.

Orașul Moscova a fost menționat pentru prima oară în anul 1147, într-un mesaj pe care Iuri Dolgoruki l-a trimis aliatului său Sviatoslav Olgovici, cneazul de Novgorod-Severski, pentru a-l invita să țină consiliu și să aibă o sărbătoare.

Nouă ani mai târziu, în 1156, Dolgoruki a „întemeiat” oficial orașul, înconjurându-l cu metereze de lemn și un șanț la locul care avea să devină Kremlinul.[10]

Controverse privind identitatea mamei lui Iuri

modificare

Există două relatări diferite cu privire la data morții lui Gytha de Wessex / Gytha of Wessex, prima soție a Marelui Cneaz al Kievului Vladimir al II-lea, tatăl lui Iuri. Decesul Gythei este plasat între 1098 și 1107. Potrivit unei inscripții din biserica Sfântul Pantaleon din Köln, Regina Gytha a murit ca monahie la 10 martie 1098.[16] Se spune că la această dată a fost ținută o slujbă pentru ea, pentru a comemora timpul petrecut în Flandra. Se spune că ea l-ar fi însoțit pe Godefroy de Bouillon într-un pelerinaj în Țara Sfântă în timpul Primei Cruciade și că ar fi murit acolo.[16] În plus, Vladimir al II-lea s-a căsătorit un an mai târziu cu o altă femeie pe nume Eufimia. Pe de altă parte, ea este echivalată cu soția fără nume a lui Vladimir al II-lea menționată în Cronica lui Nestor, despre care se spune că ar fi murit la Smolensk la 7 mai 1107.[16][17]

Potrivit Testamentului lui Vladimir Monomahul, mama lui Iuri Dolgorukiy a murit la 7 mai 1107. Dacă Gytha a murit în 1098, atunci Iuri ar fi putut fi fiul celei de-a doua soții a tatălui său, Eufimia (cu care Vladimir Monomahul, în acest caz, se presupune că s-a căsătorit în jurul anului 1099). Cu toate acestea, înseamnă că nu există nicio mențiune în lucrările lui Vladimir Monomahul despre moartea lui Gytha, în ciuda faptului că aceasta a fost prima sa soție. Nașterea lui Iuri cade atunci în jurul anului 1099/1100. Cu toate acestea, Cronica primară consemnează prima căsătorie a lui Iuri, la 12 ianuarie 1108. Aceasta înseamnă că Iuri s-a născut înainte de circa 1099/1100 (deoarece nu putea avea 6-9 ani la momentul căsătoriei). Apoi, înseamnă că Gytha ar fi putut fi mama lui Iuri și a murit în 1107.

Diferitele versiuni ale Cronicii vremurilor trecute des ne se pun de acord în privința anului morții lui Gytha. Letopisețul lui Ipatiev o situează 7 mai 1106, în timp ce Letopisețul Laurențian o plasează un an mai târziu, la 7 mai 1107.[18]

Gytha a avut cel puțin cinci fii cu Vladimir al II-lea Monomahul:

  • Mstislav I (n. 1 iunie 1076 – d. 14 aprilie 1132), Mare Cneaz de Kiev ;
  • Iziaslav (n. prin 1077 – d. 6 septembrie 1096), cneaz de Kursk;
  • Sviatoslav (n. prin 1080 – d. 16 martie 1114), cneaz Smolensk și de Pereiaslav;
  • Iaropolk al II-lea (n. 1082 – d. 18 febuarie 1139), Mare Cneaz de Kiev ;
  • Viaceslav I (n. 1083 – d. 2 februarie 1154), Mare Cneaz de Kiev.

Este posibil ca Gytha să fi fost și mama a încă doi fii suplimentari:[18]

  • Roman (mort la 6 ianuarie 1119, cneaz al Volâniei;
  • Iuri Dolgoruki (n. prin 1099 – d. 15 mai 1157), Mare Cneaz de Kiev (poate de la o concubină).

Căsătorii și descendență

modificare

Iuri Dolgoruki a contractat două căsătorii. Prima a avut loc la 12 ianuarie 1108, conform Cronicii lui Nestor, cu o fiică a lui Aepa, fiul lui Osen, hanul polovțienilor (sau cumani, un popor războinic nomad turco-mongol).

Următorii copii sunt considerați a fi atribuiți primei sale soții:

Cea de-a doua soție a sa, Elena (care s-a întors la Constantinopol după moartea lui Iuri, potrivit istoricului Nikolai Karamzin), poate fi, potrivit surselor, membră a dinastiei Comnene (domnind în Imperiul Bizantin în timpul vieții lui Iuri). Ea poate fi fiica lui Isac Comnenul (și, prin urmare, nepoata lui Alexie I Comnenul și Irina Ducas).

Copiii următori, care sunt cei mai tineri, sunt considerați ca fiind atribuiți celei de-a doua soții a lui Iuri, Elena:

Iuri a avut un total vreo cincisprezece copii, însă mamele exacte ale unora dintre aceștia nu sunt cunoscute.

Predecesori

modificare
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Vladimir I al Kievului
 
 
 
 
 
 
 
8. Iaroslav I cel Înțelept
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. Rogneda de Poloțk
 
 
 
 
 
 
 
4. Vsevolod I al Kievului
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Olof Skötkonung
 
 
 
 
 
 
 
9. Ingigerd a Suediei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Estrid de Obotrite
 
 
 
 
 
 
 
2. Vladimir al II-lea Monomahul
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. Theodosie Monomahul
 
 
 
 
 
 
 
10. Constantin al IX-lea Monomahul
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
5. Anastasia de Bizanț
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. Vasile Skleros
 
 
 
 
 
 
 
11. Pulcheria Skleraina
Pulcheria Skleros
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Pulcheria Argyre
 
 
 
 
 
 
 
1. Iuri Dolgoruki
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
3. Eufimia
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Posteritate

modificare
 
Monedă emisă de Banca Rusiei - „Seria istorică”, circular: 850-Летие основания Москвы (în română, „850 de ani de la întemeierea Moscovei”), în centru: Monumentul lui Iuri Dolgoruki de la Moscova, 100 de ruble, calitate proof, revers
  • Moscoviții au o admirație puternică pentru Iuri Dolgoruky, considerat fondatorul legendar al orașului lor. În 1954, un monument în cinstea sa, sculptat de Serghei Mihailovici Orlov, a fost ridicat pe strada Tverskaia din Moscova, bulevardul principal al orașului, vis-à-vis de primărie.
  • Imaginea lui Dolgoruki a fost gravatǎ pe o medalie „Comemorarea a 800 de ani a Moscovei”, emisă în 1947.
  • Un submarin nuclear, K-535 Iuri Dolgoruki, a fost numit în onoarea sa.
  • Asteroidul 7223 Dolgorukij, din centura principală, descoperit în 1982, a fost denumit în onoarea lui.
  • În 1997, pentru sărbătorirea a 850 de ani de la fondarea Moscovei, Banca Rusiei a emis o monedă, cu valoarea de nominală de 100 de ruble, pe reversul căreia a fost gravată imaginea monumentului dedicat lui Iuri Dolgoruki de la Moscova.
  1. ^ a b c MSIe2/Iuri Dolgoruki[*][[MSIe2/Iuri Dolgoruki (entry in Small Soviet Encyclopedia, 2nd edition)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Ciuvașskaia iențiklopedia 
  3. ^ IeSBE / Andrei Iurievici Bogoliubski[*][[IeSBE / Andrei Iurievici Bogoliubski (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ RBS / Andrei Iurievici Bogoliubski[*][[RBS / Andrei Iurievici Bogoliubski (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ VIe / Andrei Bogoliubskii, veliki kneaz Vladimirski i Kievski[*][[VIe / Andrei Bogoliubskii, veliki kneaz Vladimirski i Kievski (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ Genealogics 
  7. ^ Numit și Gheorghi (Гео́ргий), sau, în română, Gheorghe, dar și Gyurgi, Dyurgi, sau Gheorghi I al Rus
  8. ^ Care semnifică „Iuri cu Brațul Lung”, ca aurmare a ambiției sale.
  9. ^ en Janet Martin, Medieval Russia, 980-1584, Cambridge: Cambridge University Press, 2007.
  10. ^ a b fr Pierre Lorrain, Moscou et la naissance d'une nation, Paris: Bartillat, 2010.
  11. ^ a b Пчелов 2004.
  12. ^ Голубовская Н. П. Владимир Мономах, Киев, 1915. — С. 99” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  13. ^ Format:Книга:Пашуто В. Т.: Внешняя политика Древней Руси
  14. ^ летопись]. Arhivat în , la Wayback Machine.. Полное собрание русских летописей. Т. 1, 1846 — С. 120
  15. ^ a b Назаренко А. В. Чудо св. Пантелеймона о «русском короле Харальде»: монастырь св. Пантелеймона в Кёльне и семейство Мстислава Великого (конец XI — начало XII века). Arhivat în , la Wayback Machine. // Древняя Русь на международных путях: Междисциплинарные очерки культурных, торговых, политических связей IX—XII вв
  16. ^ a b c Alexander Nazarenko. Древняя Русь на международных путях. Moskau. 2001. ISBN 5-7859-0085-8. pp. 589, 596–597, 600–601, 606–608.
  17. ^ Wladimir Paschuto. Внешняя политика Древней Руси. Наука. p. 135.
  18. ^ a b Zajac 2022.

Bibliografie

modificare