Iustin Ardelean
| Iustin Ardelean | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1865 Chișindria, județul Arad |
| Decedat | secolul al XX-lea |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | avocat |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Educație | Academia de Drept |
Modifică date / text  | |
Iustin Ardelean (n. 1865, Chișindria, județul Arad – d. secolul XX) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p.100[2]
Biografie modificare
Iustin Ardelean a fost fiu de învățător. A studiat la Oradea, la Arad, la Brașov, la Budapesta, la Pojon și la Beiuș. În perioada în care a fost student la Budapesta a fost angajat la Teatrul Național Maghiar, datorită calităților sale vocale de bariton. Acesta și-a finalizat studiile în drept în anul 1904, la Budapesta, deschizându-și apoi un cabinet de avocatură în Oradea. Pe lângă desfășurarea activității în mediul juridic, Iustin Ardelean s-a implicat și în viața culturală a românilor din Transilvania și Ungaria. A fost editor al revistei Vulturul/Vulturul Ardealului din Oradea, începând cu anul 1892. În 1894 a fost judecat de către autoritățile austro-ungare pentru articolele publicate în Vulturul în apărarea memorandiștilor. Acesta a continuat însă editarea revistei Vulturul. În timpul Primului Război Mondial, mai precis în anul 1915, când avea vârsta de 50 de ani, Iustin Ardelean a fost înrolat și trimis pe front timp de doi ani. Acesta a fost președintele Asociației Sportive din Oradea timp de mai mulți ani.[3][este de încredere?][1]
Activitatea politică modificare
A fost ales delegat al cercului electoral Oradea Mare la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, unde a votat unirea Ardealului cu România, la 1 decembrie 1918. A fost membru al C.N.R. Bihor. În anul 1920 a fost ales de către orădeni delegat pentru Parlamentul României, iar în anul 1922 a fost numit prefect în Oradea.[1][3]
Note modificare
- ^ a b c Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 14 noiembrie 2018
- ^ a b Iustin Ardelean, accesat la 14 noiembrie 2018
Bibliografie modificare
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- https://bibliotecibihorene.blogspot.com/2018/01/personalitati-ale-unirii.html, pe site-ul bibliotecibihorene.blogspot.com, accesat la 14 noiembrie 2018
Lectură suplimentară modificare
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005
- Ioan Muntean, Dumitru Tomoni, Vasile M. Zaberca, Banatul și Marea Unire. Bănățeni la Alba Iulia., Editura Partoș, Timișoara, 2018
Legături externe modificare
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918