Jacob Christian Schäffer
| Jacob Christian Schäffer | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Querfurt, Saxonia-Anhalt, Germania[1] |
| Decedat | (71 de ani)[2][3] Regensburg, Sfântul Imperiu Roman[4] |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | botanist[*] ornitolog[*] lepidopterolog[*] teolog[*] micolog[*] naturalist |
| Locul desfășurării activității | Regensburg[5] |
| Limbi vorbite | limba germană limba latină[6] |
| Activitate | |
| Domiciliu | Germania |
| Alma mater | Universitatea din Halle-Wittenberg |
| Organizație | Universitatea din Halle-Wittenberg |
Modifică date / text  | |
Jacob Christian Schäffer (n. 31 mai 1718, Querfurt – d. 5 ianuarie 1790, Regensburg) a fost un teolog luteran german precum unul din cei mai faimoși botaniști, micologi, entomologi, ornitologi, inventatori și scriitori științifici din secolul al XVIII-lea. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Schaeff.
Biografie
modificare
Teologul
modificareFiul arhidiaconului Johann Christoph Schäffer a urmărit școala primară la Querfurt și Glaucha, astăzi suburbie a Halle, apoi liceul din Greiz (Turingia). După bacalaureat a studiat teologia protestantă la Universitatea din Halle fără absolvirea examenelor (1736–1738), apoi s-a străduit ca educator privat în Regensburg. Acolo a avut loc prima sa predică în biserica luterană Neupfarrkirche. În anul 1741, a fost hirotonit în această biserică, preluând funcțiile de predicator și administrator, cu toate că el nu terminase studiul și nefiind din Bavaria, fiind deci considerat străin. În anul 1760, Universitatea din Wittenberg i-a acordat titlul de doctor în filozofie, iar în 1763 a promovat la Universitatea din Tübingen în teologie. În timpul mandatului său, el a avut de multe ori conflicte de natură politică și teologică, pricinuite prin probleme, în ceea ce privea alinierea bisericii, dar și din cauza numeroaselor sale activități externe. În anul 1779, el a fost numit parohul bisericii Neupfarrkirche precum administrator major (Superintendent) al comunității protestante din Regensburg și regiune.[7][8]
Savantul
modificare.jpg)
Ca entomolog și-a început cariera deja în 1752, când orașul său natal – precum multe ale părți ale Saxoniei de atunci – au fost lovite de o invazie de omide. El a întreprins o excursie în această regiune, analizând motivul acesteia, scriind cartea Nachrichten von einer Raupe so etliche Jahre her an manchen Orten in Sachsen vielen Schaden gethan. Printre lucrările sale cele mai importante entomologice mai sunt de enumerat Icones insectorum circa ratisbonam indigenorum coloribus naturam referentibus expressae în trei volume, scrisă în limba latină (1779) precum introducerea pentru Elementa entomologica (1789). Schaffer a încercat de asemenea, să îmbunătățească tehnicile de preparare.[9]
Ca botanist a descris în cartea Erleichterte Artzney-Kräuterwissenschaft (Știința simplificată a plantelor medicale) din 1759, efectul curativ al plantelor, pentru a oferi medicilor și farmaciștilor un ghid practic la mână. Genul de plante Schaefferia Jacq. din familia Celastraceae este denumit în onoarea sa.[7][10]
Ca micolog a publicat, între 1762 și 1774, opera s-a principală a acestui domeniu, intitulată Natürlich ausgemahlte Abbildungen baierischer und pfälzischer Schwämme, welche um Regensburg wachsen, în limba latină Fungorum qui in Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur icones, nativis coloribus expressae (Imagini colorate după natură a bureților bavarezi și ai Palatinatului Superior care cresc in împrejurare de Regensburg), în patru volume și cu numeroase ilustrații colorate.[7] Speciile Cortinarius schaefferi (astăzi Cortinarius olivaceofuscus) și Agaricus schaefferianus (astăzi Agaricus urinascens) au fost denumite după el. Schaeffer a și descris mulți bureți, printre care Boletus aestivalis sau Agaricus luridus.[11]
Dar Schaeffer a fost recunoscut chiar și ca inventator. El a explorat probleme de fizică, ale teoriei electrice, teoriei culorilor și opticii, fabricând obiective și prisme. De asemenea, a participat hotârâtor la dezvoltarea și îmbunătățirea de echipamente tehnice, precumi mașina de tăiat cu ferăstrău, cuptorul și oglinda concavă cu suprafață reflectoare. Savantul se găsește și printre pionierii mașinii de spălat utilizate în scopuri casnice. În 1767 a publicat lucrarea Die bequeme und höchstvortheilhafte Waschmaschine (Confortabila și extrem de avantajoasa mașină de spălat). Aceasta a fost fabricată în aproximativ 60 de exemplare un număr ridicat pe acest timp – și vândută în țără precum în străinătate.[12] El s-a adresat în mod specific femeilor ca utilizatori, care au stat în centrul acestei inovații, chiar dacă ele au fost uneori încă sceptice sau ostile.[13] El a publicat experiențele lor cu respectivul dispozitiv, optimizându-l în consecință. Gândurile lui Schaeffer sunt o dovadă timpurie unei evaluații de tehnologie. O replică a mașinii de spălat a lui Schaeffer poate fi văzută în muzeul companiei Miele la Gütersloh. Aceasta a fost construită în 1988, la aniversarea celei de-a 60-a zi de naștere a fostului președinte al întreprinderii, realizată de angajați. În sfârșit, savantul s-a preocupat și cu experimente extinse pentru a obține hârtie din fibre de plante sau lemn descrise, între 1765 și 1771, în șase volume sub titlul Versuche und Muster, ohne alle Lumpen oder doch mit einem geringen Zusatze derselben, Papier zu machen (Încercări și modele de a produce hârtie fără cârpe, sau doar cu mici adăugări ale acestora). Dar rezultatele au fost de calitate inferioară, astfel această hârtie nu a putut să se impună.[14][15]
Onoruri
modificarePrintre multele omagii obținute, de remarcat sunt acestea:[7]
- Membru al Academiei Bavareze de Științe, membru con-fondator (1759)
- Membru al Academiei Franceze de Științe
- Membru al Academiei Leopoldine
- Membru al Academiei Prusace de Științe (1757)
- Membru (Fellow) al Royal Society (1764)
- Membru al Academiei Ruse de Științe
- Membru al Academiei de Științe din Göttingen
- Membru al Academiei de Științe din Mannheim
- Membru al Academiei de Științe din Uppsala
- Membru al Societății de Fizică și Botanică din Florența
- Decorat cu mai mulți ordini, intre altele austrieci și danezi
Opere (selecție)
modificare
Scrieri științificemodificare
|
Scrieri tehnicemodificare
Scrieri teologicemodificare
|
Note
modificare- ^ „Jacob Christian Schäffer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Jacob Christian Schäffer, SNAC, accesat în
- ^ Jacob Christian Schaeffer, Autoritatea BnF
- ^ „Jacob Christian Schäffer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Jacob Christian Schäffer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b c d NDB
- ^ Scurtă biografie
- ^ Georg Albrecht Harrer: „Beschreibungen zu des Herrn D. Jacob Christian Schaeffers Natürlichen ausgemalten Abbildungen Regensburger Insekten”, Editura Montag ș Weiss, Regensburg 1791
- ^ Robert Zander, Fritz Encke, Günther Buchheim, Siegmund Seybold (Ed.): „Handwörterbuch der Pflanzennamen”. Ediția 13, Editura Eugen Ulmer, Stuttgart 1984, ISBN 3-8001-5042-5
- ^ Specii Schaeffer
- ^ Eckart Roloff: „Jacob Christian Schäffer: Der Regensburger Humboldt wird zum Pionier für Waschmaschinen, Pilze und Papier”. în: Eckart Roloff: „Göttliche Geistesblitze. Pfarrer und Priester als Erfinder und Entdecker”, Editura Wiley-VCH, Weinheim 2010, p. 159-182, ISBN 978-3-527-32578-8. 2
- ^ Schäffer, Jacob Christian: Die bequeme und höchstvortheilhafte Waschmaschine. Wie solche in den damit gemachten Versuchen bewährt gefunden und damit dieselbe um so sicherer und nützlicher gebraucht werden könne hin und wieder abgeändert und verbessert worden. Regensburg: Zunkel, 1766, Mașina de spălat Schaeffer]
- ^ Hârtie din lemn și mașină de spălat
- ^ „Făcut din hârtie”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Geoffrey Fryer: „Jacob Christian Schäffer FRS, a versatile eighteenth-century naturalist, and his remarkable pioneering researches on microscopic crustaceans”, Notes and records of the Royal Society of London (England) nr. 62 (2008), p. 167–85
- Christine Gottfriedsen: „Jacob Christian Schäffer, Prediger und Superintendent in Regensburg” în: „Querfurter Heimatblätter”, magazinul nr. 10, 2015, p. 27-33
- Eckart Roloff: „Geistliche mit Geistesblitzen”, în: Kultur und Technik. Das Magazin aus dem Deutschen Museum, nr. 3/2012, p. 48-51, ISSN 0344-5690
Legături externe
modificare- Muzeul Miele Arhivat în , la Wayback Machine.
Materiale media legate de Jacob Christian Schäffer la Wikimedia Commons- Materiale media legate de Jacob Christian Schäffer la Wikimedia Commons
- Materiale media legate de Jacob Christian Schäffer la Wikimedia Commons
- Materiale media legate de Jacob Christian Schäffer la Wikimedia Commons
- Materiale media legate de Jacob Christian Schäffer la Wikimedia Commons
- Materiale media legate de Jacob Christian Schäffer la Wikimedia Commons
