Deschide meniul principal
Medalia Premiului Nobel
James Tobin
James Tobin.png
James Tobin
Date personale
Născut[2][3][4] Modificați la Wikidata
Champaign[*], SUA Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani)[2][3][4] Modificați la Wikidata
New Haven, Connecticut, SUA[5][6][7] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicerebrovascular disease[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
statistician[*]
profesor
soldat Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluicerebrovascular disease[*]  Modificați la Wikidata
DomiciliuChampaign[*]  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Harvard
University Laboratory High School[*]
Universitatea Illinois  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Yale  Modificați la Wikidata
Influențat deIrving Fisher, Joseph Schumpeter, John Maynard Keynes, Sumner Slichter[*], Wassily Leontief  Modificați la Wikidata
PremiiAdam Smith Award[*] ()
John Bates Clark Medal[*] ()
Harvard Centennial Medal[*]
Premiul Nobel pentru Economie ()[1]
Sterling Professor[*]
Ordinul Tezaurului Sacru
Distinguished Fellow of the American Economic Association[*]
Fellow of the Econometric Society[*]
Fellow of the American Statistical Association[*]
Q69626819[*]

James Tobin (n. 5 martie 1918 – d. 11 martie 2002) a fost un economist american.

A absolvit Universitatea Urbana, din Illinois și Universitatea Harvard, a fost consultantul economic al președintelui american John F. Kennedy și a predat mulți ani la Universitatea Yale. În 1955 a câștigat medalia John Bates Clark și în 1981 a câștigat premiul Nobel pentru economie.

Tobin a apărat și a dezvoltat ideile economiei keynesiene. El credea ca guvernele trebuie să intervină în economie pentru a stabiliza producția și a evita recesiunile. Munca sa academică a inclus contribuții deschizătoare de drumuri la studiul investițiilor, politicii monetare și fiscale și piețelor financiare.

În afara activității academice, Tobin a început să fie cunoscut pentru sugestia de a crea o taxă pentru tranzacțiile cu străinătatea, cunoscută sub numele de taxa Tobin. Aceasta a fost concepută pentru a reduce speculațiile de pe piața valutară, pe care el le-a socotit a fi neproductive. El a mai sugerat faptul că aplicarea taxei ar putea fi folosită pentru a finanța proiecte în beneficiul țărilor lumii a treia sau pentru a sprijini Națiunile Unite.

NoteModificare

  1. ^ http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/economic-sciences/laureates/1981/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b „James Tobin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b James Tobin, SNAC, accesat în  
  5. ^ https://link.springer.com/article/10.1007%2FBF01718386  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ http://www.nytimes.com/2002/03/13/business/james-tobin-nobel-laureate-in-economics-and-an-adviser-to-kennedy-is-dead-at-84.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ http://yaledailynews.com/blog/2002/03/25/nobel-laureate-tobin-dies-at-84/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externeModificare

Vezi șiModificare