Jean Picard
Jean Picard | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Jean-Felix Picard |
Născut | [2][3][4][5][6] La Flèche, Pays de la Loire, Franța[7] |
Decedat | (61 de ani)[5] Paris, Regatul Franței[7] |
Înmormântat | église Saint-Médard[*][8] |
Religie | catolicism |
Ocupație | astronom fizician preot |
Limbi vorbite | limba franceză[9] |
Activitate | |
Alma mater | collège Henri-IV de La Flèche[*][1] |
Organizație | Collège de France[1] |
Modifică date / text |
Jean-Felix Picard, cunoscut ca abatele Picard, (n. , La Flèche, Pays de la Loire, Franța – d. , Paris, Regatul Franței) a fost un astronom și un geodez francez.
A fost primul care a calculat, cu precizie, raza Pământului.
Biografie
modificareA studiat în orașul natal, La Flèche, la colegiul iezuit Henry-Le-Grand.
În 1655 el a fost numit profesor de Collège royal. A fost unul dintre primii 21 de membri ai Academiei Franceze de Științe la fondarea acesteia la Paris, în 1666.
În 1667-1668 a lucrat împreună cu astronomul Adrien Auzout.
Este inventatorul unei lunete care i-a permis să realizeze nivelmente cu o precizie de ordinul de 1 centimetru pe kilometru.
În 1669-1670 Academia de Științe l-a însărcinat cu măsurarea arcului de meridian între Paris și Amiens. Măsurătorile prin triangulație l-au condus la un rezultat de 111 până la 112 km pentru un grad de latitudine, ceea ce dă o rază terestră de 6.372 km, raza măsurată în prezent fiind de 6.371 km.
În anul 1671 Picard a plecat în Danemarca să facă relevmentul observatorului lui Tycho Brahe, pe insula Hven. L-a invitat pe astronomul Rømer să-l însoțească la reîntoarcerea la Paris.
Picard a colaborat și a corespondat cu mulți oameni de știință, printre care Isaac Newton, Christiaan Huygens, Ole Rømer, Rasmus Bartholin, Johann Hudde,[10] și chiar cu principalul său concurent, Giovanni Cassini. Aceste corespondențe l-au condus pe Picard la contribuții din domenii ale științei aflate în afara geodeziei, precum aberația luminii pe care a observat-o în timp ce se afla în Danemarca, la Uraniborg.
Apele de la Versailles
modificareSpecialist în relevee de nivelment, Colbert a făcut apel la Jean Picard, deoarece avea îndoieli în privința proiectului unui canal de la Loara la Versailles.[11] Acest proiect propus regelui Ludovic al XIV-lea de către Riquet, cel care a conceput Canal du Midi, viza alimentarea fântânilor și bazinelor din parcul Castelului de la Versailles, mari consumatoare de apă. Picard a demonstrat că priza de apă intenționată, de pe Loara, era mai joasă decât domeniul Versailles[11] și, prin urmare, de nerealizat.
Dar fiind îngrijorat să găsească o soluție problemei, prospectând împrejurimile Versailles-ului, Picard a constatat că mlaștinile situate la Trappes și la Bois d'Arcy, la sud-vest de Versailles, sunt mai înalte decât rezervoarele de la Versailles.[11] Trebuiau barate gurile de scurgere ale apelor spre valea Bièvre și amenajate astfel iazurile Trappes Saint-Quentin, de la Bois d'Arcy și de la Bois Robert. Două rigole asigură scurgerea apelor de ploaie spre Versailles. Un apeduct subteran aduce apele de la iazul Saint-Quentin la rezervoarele Gobert și la „bassin des Suisses”. Acest apeduct prezintă o pantă de 2,93 metri pe o lungime totală de 11 km, cu alte cuvinte, pe o pantă mai mică de 0,3 mm/m, ceea ce constituie o lucrare remarcabilă pentru acea epocă.
Jean Picard a lăsat un Traité du nivellement, publicat cu titlu postum de către Philippe de La Hire.
Scrieri
modificare- Mesure de la terre de Jean Picard (1671) lucrare disponibilă pe site-ul Google Cărți
- Connaissance des Temps
- Voyage à Uraniborg
- Traité du nivellement de Jean Picard (1684) lucrare disponibilă pe site-ul Google Cărți
Omagii
modificare- În 1740 Academia Franceză de Științe, al cărui membru a fost de la fondare (1666), a pus să se ridice două piramide pe marginea drumului spre Paris, la Juvisy-sur-Orge și la Villejuif, în memoria lucrărilor lui Jean Picard, cele două puncte servindu-i de bază la triangulația folosită pentru măsurarea Pământului.
- Un crater de pe Lună îi poartă numele.
Măsurile diametrului solar
modificareJean Picard a efectuat măsurări ale diametrului solar. Satelitul francez de observare a Soarelui, Picard, a fost denumit în onoarea lui Jean Picard. Măsurătorile făcute de el, în timpul minimului lui Maunder (1645 - 1715), sunt și acum folosite pentru evaluarea influenței constantei solare asupra încălzirii globale.
Instrumentele lui Picard
modificarePicard a conceput el însuși instrumente de măsură și a fost primul care a folosit o lunetă prevăzută cu un reticul.
Planșe din Encyclopédie méthodique:
-
Sfert de cerc mobil. Sfertul de cerc din dreapta jos, prevăzut cu două lunete, este analog celui folosit de Picard.
-
Micrometru al sfertului de cerc mobil. Detalii ale micrometrului lui Auzout.
-
Sector astronomic de mică amplitudine și de rază mare, analog celui folosit de Picard pentru determinarea latitudinilor.
Note
modificare- ^ a b MacTutor History of Mathematics archive
- ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ Jean Picard, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ Jean Picard, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b Jean Picard, annuaire prosopographique: la France savante, accesat în
- ^ Jean Picard, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b Пикар Жан, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ , p. 217 https://www.persee.fr/doc/rhs_0151-4105_1976_num_29_3_1408 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Johann (or Jan) van Waveren Hudde (1628–1704), primar al Amsterdamului, matematician, creator de lentile. Vezi:
- ^ a b c fr Philippe Testard-Vaillant, « Des grands travaux en cascade », Les Cahiers de Science & Vie, no hors-série Les Sciences au château de Versailles, octobre 2010, pp. 64-71
Bibliografie
modificare- Colectiv, Jean Picard et les débuts de l'astronomie de précision au XVIIe siècle, CNRS, 1999.
Legături externe
modificare- fr Mémoires de l'Académie Royale des Sciences depuis 1666 jusqu'à 1699, Volume 7, câteva comunicări ale lui Jean Picard la Academia Franceză de Științe.
- O'Connor, John J.; Robertson, Edmund F., „Jean Picard”, MacTutor History of Mathematics archive, University of St Andrews.
- Herbermann, Charles, ed. (). „Jean Picard”. Catholic Encyclopedia. New York: Robert Appleton Company.