Jernej Kopitar
Date personale
Născut[2][3][4] Modificați la Wikidata
Repnje, Vodice, Slovenia[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani)[6][7][8][2][1] Modificați la Wikidata
Viena, Imperiul Austriac[2][9][6][1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatNavje[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Ocupațielingvist
bibliotecar
scriitor
traducător
slavist[*]
filolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba slovenă[7][10]
limba germană[10]
limba rusă Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniulingvistică
studii slavice  Modificați la Wikidata
InstituțieAcademia de Științe din Sankt Petersburg[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiDruštvo srpske slovesnosti[*][[Društvo srpske slovesnosti |​]]
Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe din Berlin
Towarzystwo Naukowe Krakowskie[*][[Towarzystwo Naukowe Krakowskie (organization)|​]][1]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]  Modificați la Wikidata

Jernej Kopitar sau Bartholomäus Kopitar (n. 23 august 1780, Repnje – d. 11 august 1844, Viena) a fost un lingvist slavist austriac de naționalitate slovenă. Împreună cu lingviștii Josef Dobrovský și Pavel Jozef Šafárik, Kopitar este considerat întemeietorul slavisticii științifice.

După absolvirea la Ljubljana (atunci Laibach, în Imperiul Austriac) a liceului și după o scurtă activitate de dascăl particular, Kopitar a studiat la Viena științe juridice și s-a ocupat în particular de studiul limbilor slave. În 1810 a obținut un post la Wiener Hofbibliothek (biblioteca curții imperiale din Viena), unde a avut între altele atribuția de cenzor al cărților tipărite în limbi slave și în limba greacă modernă.

Kopitar a fost printre primii autori care au scris lucrări de gramatică slovenă cu caracter științific. În 1808 a publicat „Gramatica limbii slave (vorbite) în (provinciile) Krain, Carintia și Stiria[11] și în anul următor „Gramatica limbii slovene”[12]. A avut contribuții importante la editarea unor culegeri de texte paleoslave, de exemplu în 1836 Glagolita Clozianus, care cuprinde așa-zisele „monumente (lingvistice) de la Freising[13], cele mai vechi texte redactate în alfabetul latin[14][15]. În introducerea la această culegere de texte, Kopitar a avansat „teoria pannonică”, potrivit căreia teritoriul de origine al limbii slave vechi bisericești (slavona) ar fi fost Slovenia și Panonia.

Kopitar a susținut de asemeni eforturile unor colegi sârbi de a forma limba literară sârbă pe baza unor dialecte ale acestei limbi. În privința limbii române și a originii românilor, Kopitar se numără printre cercetătorii care au combătut teoria continuității, alături de Franz Josef Sulzer, Josef Karl Eder, Johann Christian von Engel, urmați în a doua jumătate a sec. al XIX-lea de celebrul Eduard Robert Rösler.

Vezi și

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ a b c http://tnk.krakow.pl/czlonkowie/kopitar-jernej/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c Kopitar, Bartholomäus (BLKÖ)[*][[Kopitar, Bartholomäus (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 12, p. 437))|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Grave_of_Jernej_Kopitar_at_Navje_park_in_Ljubljana,_Slovenia.jpg  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ https://de.wikisource.org/wiki/BLK%C3%96:Kopitar,_Bartholom%C3%A4us  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ http://tnk.krakow.pl/czlonkowie/kopitar-jernej/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ a b c Slovenska biografija 
  7. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ Jernej Kopitar, SNAC, accesat în  
  9. ^ „Jernej Kopitar”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ a b CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ Grammatik der slavischen Sprache in Krain, Kärnten und Steyermark, 1808
  12. ^ Grammatik des Slovenischen, 1809
  13. ^ Freisinger Denkmäler = Brižinski spomeniki = Monumenta frisingensia = Freising manuscripts
  14. ^ Facsimil: text din manuscrisul de la Freising
  15. ^ Imagine din altă sursă