Johann van Beethoven
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
| Johann van Beethoven | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1740  Bonn, Electoratul de Köln(d) |
| Decedat | (52 de ani)[1] Bonn, Electoratul de Köln(d) |
| Părinți | Ludwig van Beethoven Maria Josefa Ball[*] |
| Căsătorit cu | Maria Magdalena van Beethoven (din ) |
| Copii | Ludwig van Beethoven Nikolaus Johann van Beethoven[*] Kaspar Anton Karl van Beethoven[*] |
| Ocupație | dirijor cântăreț compozitor profesor |
| Locul desfășurării activității | Paris[2] |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Activitate | |
| Organizație | Clemens August von Bayern[*] |
Modifică date / text  | |
Johann van Beethoven (n. 1740, Bonn, Electoratul de Köln(d) – d. , Bonn, Electoratul de Köln(d)) [3][4][5][6] a fost un muzician, profesor și cântăreț flamand-german, care a cântat în capela Arhiepiscopului de Köln , a cărui curte era la Bonn. Este cel mai cunoscut ca tată al celebrului compozitor Ludwig van Beethoven. Johann era un alcoolic și un tată abuziv care-l bătea deseori pe Ludwig. La 18 ani, Ludwig a trebuit să obțină un ordin de a-l obliga pe Johann să-și sprijine familia. Johann a murit la scurt timp după ce Ludwig s-a mutat la Viena pentru a studia cu Joseph Haydn.
Viața modificare
Johann van Beethoven a fost fiul lui Maria Josepha Ball (căsătorită în 1733) și Lodewijk sau Ludwig van Beethoven [7][8] (1712-1773; nu trebuie confundat cu celebrul fiu al lui Johann cu același nume), care s-a născut probabil în sau în apropierea orașului Mechelen, în Olanda Habsburgică (acum în Flandra, Belgia) și a servit ca muzician în mai multe comunități din Mechelen și în împrejurimi, înainte de a se stabili la Bonn în 1733, unde a ocupat funcția de muzician (tenor) la curtea Principelui Arhiepiscop Elector din Köln Clemens August al Bavariei, ocupând postul de Capelmaistru în 1761.
Johann van Beethoven dovedind talent muzical, a primit de la tatăl său lecții de cântare, de pian și de vioară. După ce a absolvit școala elementară, a urmat cursurile Colegiului iezuit timp de unul sau doi ani. În anul 1752 Johann van Beethoven a fost ocupat postul de "sopran" fără salariu la capela curții princiare de la Bonn. În 1756 a devenit cântăreț la curte primind salariu, care în aprilie 1764 era de 100 de guldeni, fiind mărit cu 25, iar mai apoi cu 50 de guldeni anual. În același timp dădea lecții de pian și de cântare. Pe lângă cântare (gama sa, deși este descrisă de obicei ca cea a unui tenor, poate s-a extins și în registrele alto și chiar mai înalte), el cânta la vioară, țitera și clavicord.
Probabil a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Maria Magdalena Leym (născută Keverich) într-o călătorie la Ehrenbreitstein (Koblenz). Ea era fiica lui Johann Heinrich Keverich, bucătarul șef al lui Johann al IX-lea Philipp von Walderdorff, principele elector de Trier, a cărui curte se afla acolo, și avea legături de familie în orchestra curții de la Bonn. Ea fusese măritată la 16 ani cu Johann Leym, care era cu 13 ani mai în vârstă decât ea, iar la 19 ani era deja văduvă. Maria Magdalena Leym și Johann van Beethoven s-au căsătorit la 12 noiembrie 1767 în Biserica Catolică Sf. Remigius, Bonn. Au avut șapte copii, dintre care trei au ajuns la vârsta adultă:[9]
- Ludwig Maria van Beethoven (2 aprilie 1769 - 6 aprilie 1769)
- Ludwig van Beethoven (16 decembrie 1770 la Bonn, Kurköln - 26 martie 1827)
- Kaspar Anton Karl van Beethoven (8 aprilie 1774 - 15 noiembrie 1815)
- Nikolaus Johann van Beethoven (2 octombrie 1776 - 12 ianuarie 1848)
- Anna Maria Franziska van Beethoven (23 februarie 1779 - 27 februarie 1779)
- Franz Georg van Beethoven (17 ianuarie 1781 - 16 august 1783)
- Maria Margarete Josepha van Beethoven (5 mai 1786 - 26 noiembrie 1787)
Puțin timp după nașterea lui Ludwig van Beethoven, Johann a încercat să ocupe un post la Catedrala Lambertus din Lütich, unde cântase tatăl său însă prințul elector Maximilian Franz de Austria s-a opus. În această perioadă s-a accentuat dependența sa de alcool, ceea ce i-a afectat vocea. În cele din urmă influența primului-ministru Caspar Anton von Belderbush l-a ajutat să treacă peste dificultățile profesionale. Apoi familia Beethoven s-a mutat în casa din Bonngasse nr. 515 (azi nr. 20), casa nașterii compozitorului. Familia a mai locuit apoi în Rheingasse, Neugasse și Wenzelgasse nr. 476 (azi nr. 25), casa în care a murit Maria Magdalena Beethoven.
Johann și-a dat seama de talentul lui Ludwig și a devenit primul său profesor. Cu toate acestea, el a fost un tată abuziv, după unii martori. „Au existat doar câteva zile în care [Ludwig] nu a fost bătut pentru a-l obliga să se așeze la pian”, a relatat un prieten din copilărie al lui Ludwig.[10] Un consilier al instanței a raportat că Johann l-a închis ocazional pe Ludwig într-o pivniță. [10] Deseori, întorcându-se noaptea târziu de la cârciumă, îl trezea din somn pe Ludwig, în vârstă de 4 ani, pentru a-i da lecții de pian. Ori de câte ori Ludwig cânta prost, Johann îi spunea că era o jenă pentru familie. Johann era alcoolic, situație care s-a agravat când Maria Magdalena a murit în 1787. Ludwig a devenit susținătorul al fraților săi, primind din acest motiv jumătate din salariul acordat tatălui său conform unei decizii a prințului elector. În toamna anului 1789 Ludwig a reușit cu greu să împiedice mutarea disciplinară a tatălui său, prințul elector ascultându-i rugămințile.
Johann a murit pe 18 decembrie 1792, după ce Ludwig s-a mutat la Viena în noiembrie 1792 pentru a studia cu Joseph Haydn. Se povestește că angajatorul său, principele elector Maximilian Franz de Austria, i-ar fi spus laconic unui prieten: „Moartea lui Johann van Beethoven va duce la scăderea încasărilor din taxa pe vin". [11]
Origine modificare
Johann van Beethoven era doar pe jumătate flamand; [12][13][14] Tatăl său Lodewijk a fost ultimul Beethoven care a fost pe deplin flamand. Cea mai mare parte a familiei sale, vorbitoare de limbă germană, era venită recent din Renania și din alte Palatinate electorale ale Sfântului Imperiu Roman.
Descendenți modificare
Celebrul fiu al lui Johann, Ludwig van Beethoven, nu a avut copii și nu a fost niciodată căsătorit, nici Nikolaus Johann nu a avut urmași, însă al doilea fiu al său, Kaspar Karl, a avut un fiu (Karl van Beethoven). Totuși, niciunul dintre urmașii în viață ai lui Kaspar Karl nu poartă acum numele Beethoven, ultimul fiind Karl Julius Maria van Beethoven, care a decedat in 1917 fără urmași.
Referințe modificare
Note modificare
- ^ a b Johann van Beethoven, SNAC, accesat în
- ^ „Johann van Beethoven”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Johann van BEETHOVEN, Tenorist an der kurfürstlichen Hofkapelle zu Bonn, geboren um 1740 in Bonn? (Religion: rk), gestorben am 18 December 1792 in Bonn, Sohn von Ludwig van BEETHOVEN (siehe IIb) und Maria Josepha BALL. Kirchliche Trauung am 12.11.1767 in Bonn, St.Remigius mit Maria Magdalena KEVERICH, 20 Jahre alt, geboren am 19 December 1746 in Ehrenbreitstein (Religion: rk), gestorben am 17 July 1787 in Bonn mit 40 Jahren. Schwindsucht, Tochter von Johann Heinrich KEVERICH, Kurfürstlich Trierscher Oberhofkoch, und Anna Clara WESTORFF. [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Johan Van Beethoven, dus vermoedelijk geboren te Bonn omstreeks 1739. Hij werd opgeleid om zijn vader op te volgen, en werd tenslotte als hofmusicus aangesteld. Hij huwde te Bonn in de St.-Remigiuskerk op 12 November 1767 met Maria-Magdalena Keverich, geboren te Ehrenbreitstein bij Koblenz op 19 December 1746 en overleden te Bonn op 17 juli 1787. Johan stierf 4 jaar later op 18 December 1792. [2] Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ "The Fathers of Great Musicians (Continued)." The Musical Times, Vol. 46, No. 751 (1 Sep. 1905), pp. 587–590
- ^ Joseph Kerman, et al. "Beethoven, Ludwig van." Grove Music Online. Oxford Music Online. Oxford University Press, accessed 14 November 2013. [3]
- ^ Ludwig van BEETHOVEN, Kapellmeister der kurfürstlichen Hofkapelle zu Bonn, getauft (rk) am 05.01.1712 in Mecheln, St.Katharina, gestorben am 24 December 1773 in Bonn mit 61 Jahren, Sohn von Michael van BEETHOVEN (siehe I) und Marie Louise STUYCKERS. Aufgebot am 26 August 1733, kirchliche Trauung mit 21 Jahren am 07.09.1733 in Bonn, St. Remigius mit Maria Josepha BALL, geboren um 1714 in ? Gestorben am 30 September 1775 in Bonn. [4] Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Lodewijk Van Beethoven, gedoopt te Mechelen op 5 januari 1712. Na 12 jaar koraalschool en twee jaar bij meester Colfs was hij in 1727 haast 16 jaar oud : een degelijk gevormd koorzanger en organist. Op 2 November werd hij aangesteld tot plaatsvervangend tenor en enkele dagen later als plaatsvervangend dirigent van het koor van de Luikse St. Lambertuskathedraal. Daar, te Luik, moet de Keulse aartsbisschop hem gehoord hebben en troonde hem mee naar Bonn. In deze residentiestad der Keulse keurvorsten werd Lodewijk vanaf 1733 aangesteld tot bassist van het hofkoor met een jaarwedde van 400 gulden. Hij huwde te Bonn in de St.-Remigiuskerk op 17 September 1733 op 21-jarige leeftijd met Maria-Jozef Poll, een meisje uit Bonn. Lodewijk stierf te Bonn op 24 December 1773 in de ouderdom van 62 jaar. Maria-Jozef overleed op 30 September 1775. [5] Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Karl van Beethoven's family Tree in: lvbeethoven.com [retrieved 17 December 2015].
- ^ a b Maynard., Solomon, (). Beethoven (ed. Schirmer books paperback). New York: Schirmer Books. p. 16. ISBN 002872240X. OCLC 9629102.
- ^ MacArdle (1949, 537)
- ^ R. Capell, Beethoven, in Music & Letters, Vol. 19, No. 4 (Oct. 1938), pp. 375–390
- ^ Ernest Closson and Gustave Reese, Grandfather Beethoven, in The Musical Quarterly, Vol. 19, No. 4 (Oct. 1933), pp. 367–373
- ^ TF Howell, Beethoven's nationality, in The Musical Times, 1915. "The chief hereditary character of Beethoven was Flemish, and all else was what we now label German."
