Juan Gabriel Vásquez
| Juan Gabriel Vásquez | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1973 (51 de ani)[1][2][3][4]  Bogotá, Columbia[5] |
| Cetățenie |  Columbia Spania |
| Ocupație | scriitor jurnalist traducător romancier[*] |
| Locul desfășurării activității | Bogotá[6] |
| Limbi vorbite | limba spaniolă[7][8] limba engleză limba franceză |
| Studii | Universitatea din Paris Universidad Colegio Mayor de Nuestra Senora del Rosario din Bogotá[*] Anglo Colombian School[*] |
| Specie literară | roman, eseu, povestire |
| Opere semnificative | El ruido de las cosas al caer[*] |
| Note | |
| Premii | prix Roger-Caillois[*] Premio Nacional de Periodismo Simón Bolívar[*] International Dublin Literary Award[*] Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor[*] Ordinul Isabelei Catolica Premio Real Academia Española[*] Premio Nacional de Periodismo Simón Bolívar[*] Premio Alfaguara de Novela[*] |
Modifică date / text  | |
Juan Gabriel Vásquez (n. 1973, Bogotá, Columbia) este un scriitor și jurnalist din Columbia, considerat unul dintre romancierii latino-americani cei mai importanți din generația sa.
Biografie modificare
S-a născut într-o familie de avocați și a studiat dreptul la Universidad de Rosario din Bogotá și după absolvire a plecat la Paris, unde a obținut un doctorat în literatură latino-americană la Sorbona (1996-1999). Apoi a trăit într-un mic oraș, din Ardeni, în Belgia, iar după un an s-a mutat la Barcelona. Astăzi locuiește în Bogotá. Deși îl consideră pe Gabriel García Márquez ca maestrul său, totuși s-a îndepărtat de realismul magic al acestuia, realizând în romanele sale o îmbinare subtilă între imaginar și realitate. Cristina Manole[9] consideră că romanul El ruido de las cosas al caer (2011) „trece dincolo de realismul magic și se cantonează în spațiul lucidității active. O realitate dură, istorii cu pasaje violente, unde traficul de droguri desenează un drum al traficului de conștiințe, o istorie individuală și colectivă unde binele și răul rămân suspendate într-un limb al eticii.” Este „un roman dur, cu personaje reale în timp real.”
Cel mai recent roman al său, La forma de las ruinas (2015), tradus în limba română cu titlul Forma ruinelor (2018) conține numeroase detalii autobiografice. Este editorialist al cotidianului columbian El Espectador. Cărțile sale au fost traduse în peste 15 limbi. Juan Gabriel Vásquez a mărturisit că există două cărți care au făcut să dorească să devină scriitor: Un veac de singurătate de Gabriel García Márquez și Ulysse de James Joyce. Mario Vargas Llosa (Premiul Nobel pentru Literatură, 2010) a afirmat că Juan Gabriel Vásquez este „Una dintre cele mai originale voci ale literaturii latino-americane contemporane.”
Scriitorul afirmă în Nota autorului din teza sa de licență[10] publicată, despre pasiunea sa pentru literatură că, după terminarea studiilor:
„Am considerat din acel moment că nici aceste studii, nici diploma care le-a urmat nu-mi vor servi la nimic, deoarece din al treilea an de studii am descoperit că nu mă interesează decât să citesc ficțiune și eventual să învăț să scriu. De la acea revelație incomodă, zilele mele în centrul Bogotei au fost o modestă schizofrenie: pentru fiecare curs la care asistam am pierdut alte [ore] în Callejón de los Libros, un edificiu din cărămidă, cu trei etaje, întunecos și friguros și ticsit de romane de mâna a doua, sau în Templo de la Idea unde se aflau biblioteci private cu mașini care lucrau în văzul lumii și unde puteam să șed să citesc în mediul mirosurilor de piele și de pergamente, fără să fiu obligat să cumpăr nimic. După aceste excursii mă întorceam la facultate ca un cadet care se întoarce la cazarmă după o săptămână de permisie, mă așezam în ultimul rând și ascultam cu jumătate de creier despre ordinea de succesiune sau despre deosebirea dintre reciproc și garanție, în timp ce cu cealaltă jumătate asistam la destinele lui Raskolnikov și Leopold Bloom și Meursault și Santiago Zavala.”
Scrieri modificare
Romane modificare
A publicat până în prezent (2018) șapte romane:
- Persona (1997)
- Alina suplicante (1999)
- Los informantes (2004)
- Historia secreta de Costaguana (2007)
- El ruido de las cosas al caer (2011), tradus în română: Zgomotul lucrurilor în cădere, Ed. Polirom, 2014. Distins cu Premio Alfaguara Novela și cu International IMPAC Dublin Literary Award (2014)
- Reputaciones (2013)
- La forma de las ruinas (2015). Tradus în l. română de Marin Mălaicu-Hondrari, cu titlul Forma ruinelor, Polirom, 2018
Proză scurtă modificare
- Los amantes de Todos los Santos (2001)
Biografie modificare
Joseph Conrad: el hombre de ninguna parte (2004)
Eseuri modificare
- El arte de la distorsión, (2009), Ed. Alfaguara, Madrid
- Viajes con un mapa en blanco (2018), Ed. Alfaguara, Madrid
Traduceri modificare
A tradus din operele lui John Hersey, John Dos Passos, Victor Hugo, E. M. Forster
Alte publicații modificare
La venganza como prototipo legal alrededor en la Ilíada, (Răzbunarea ca prototip legal în jurul Iliadei), teză de licență ca avocat, Universidad del Rosario, Bogotá, 1996. Publicată în 2011 de Editorial Universidad del Rosario, 126 pp.
Note modificare
- ^ a b Juan Gabriel Vásquez, Bibsys
- ^ a b Juan Gabriel Vásquez, Biblioteca Virtual Miguel de Cervantes, accesat în
- ^ a b Juan Gabriel Vásquez, CONOR[*]
- ^ a b OPAC SBN, accesat în
- ^ „Juan Gabriel Vásquez”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Juan Gabriel Vásquez”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Cristina Manole, Lecturi în vremuri de austeritate. Cărți, autori și premii: Beigbeder, Modiano,Vásquez, Fowler. În: Observator cultural, an XIV, nr. 518 (776), 11-17 iunie 2015, p. 19
- ^ Juan Gabriel Vásquez, La venganza como prototipo legal en la Ilíada, teză de licență, Universidad del Rosario, Editorial Universidad del Rosario, 126 pp., 2011, ISBN 978-958-738-185-6