Julius Nyerere

Julius Nyerere
Fotografie din 1965
Date personale
Născut	13 aprilie 1922 Butiama⁠(d), Regiunea Mara, Tanzania
Decedat	14 octombrie 1999 (77 de ani) Londra, Anglia, Regatul Unit
Înmormântat	Butiama[*][[Butiama (town in Mara, Tanzania)|​]] Regiunea Mara
Cauza decesului	cauze naturale (leucemie)
Căsătorit cu	Maria Nyerere[*][[Maria Nyerere (First lady of Tanzania)|​]] (21 ianuarie 1953–14 octombrie 1999)
Număr de copii	8
Cetățenie	Tanzania
Religie	catolicism
Ocupație	lingvist politician traducător scriitor educator[*]​ profesor
Limbi vorbite	limba engleză limba swahili
Activitate
Alma mater	Universitatea Makerere Universitatea din Edinburgh University of Fort Hare[*][[University of Fort Hare (university in Alice, Eastern Cape, South Africa)|​]]
Partid politic	Tanganyika African National Union[*][[Tanganyika African National Union (Tanzanian political party)|​]], Chama cha Mapinduzi[*][[Chama cha Mapinduzi (dominant political party in Tanzania)|​]]
Rude	Bashiru Ally[*][[Bashiru Ally (Secretary General of the Chama Cha Mapinduzi (CCM))|​]]
Premii	Premiul Jawaharlal Nehru[*]​ (1973) Ordinul José Marti[*]​ (21 septembrie 1974) Nansen Refugee Award[*][[Nansen Refugee Award (award conferred by the UN Refugee Agency)|​]] (1983) Premiul Lenin internațional "pentru întărirea păcii între popoare" Gandhi Peace Prize[*][[Gandhi Peace Prize (award for contributions towards social, economic and political transformation through non-violence and other Gandhian methods)|​]] (1995) International Simón Bolívar Prize[*][[International Simón Bolívar Prize (UNESCO award)|​]] (1992) Ordinul Regal al Serafimului[*]​ Ordinul Elefantului[*]​ Order of Jamaica[*][[Order of Jamaica (national order in the Jamaican honours system)|​]] Order of the Most Ancient Welwitchia Mirabilis[*][[Order of the Most Ancient Welwitchia Mirabilis (order in Namibia)|​]] (2010) Ordre Agostinho Neto[*][[Ordre Agostinho Neto |​]] (3 octombrie 1985) Ordinul Însoțitorilor lui O. R. Tambo[*]​ Banda de la Orden Mexicana del Águila Azteca[*][[Banda de la Orden Mexicana del Águila Azteca |​]] Suomen Valkoisen Ruusun suurristi ketjuineen[*][[Suomen Valkoisen Ruusun suurristi ketjuineen (Finnish award (order), highest decoration in Finland)|​]] (3 septembrie 1963) Honorary doctor of the University of Ottawa[*][[Honorary doctor of the University of Ottawa |​]] Amílcar Cabral Medal[*][[Amílcar Cabral Medal |​]] (19 septembrie 1976) Order of the Pearl of Africa[*][[Order of the Pearl of Africa |​]] (2007) Order of Katonga[*][[Order of Katonga |​]] (2007) Ordem Eduardo Mondlane, primeiro grau[*][[Ordem Eduardo Mondlane, primeiro grau |​]] (7 septembrie 1983) Orden Mexicana del Águila Azteca[*][[Orden Mexicana del Águila Azteca (Mexican order and is the highest decoration awarded to foreigners in the country)|​]] Ordinul Trandafirului Alb[*]​ Ordem Amílcar Cabral[*][[Ordem Amílcar Cabral (governamental award of Cape Verde)|​]] red jugoslovanske zvezde[*][[red jugoslovanske zvezde (award)|​]]

Julius Kambarage Nyerere (n. 13 aprilie 1922, Butiama^⁠(d), Regiunea Mara, Tanzania – d. 14 octombrie 1999, Londra, Anglia, Regatul Unit) a fost un om politic tanzanian din Tanganyika, militant anticolonialist și ideolog al unui socialism african, părintele fondator al Tanganyikăi independente și apoi al Tanzaniei. A fost primul ministru al Tanganyikăi între anii 1961-1962, apoi, între 1962-1964 președintele Republicii Tanganyika, iar, între 1964 -1985, în urma unirii dintre Tanganyika și Zanzibar, președintele Tanzaniei. Între anii 1954-1990 Nyerere a fost președintele partidului TANU - Uniunea Națională Africană Tanganyika si a partidului succesor al acestuia (în 1977) - Partidul Revoluției - Chama Cha Mapinduzi. Ca teoretician politic al nationalismului și socialismului african, el a promovat o ideologie socialistă pe care a denumit-o Ujamaa.

Biografie

Nyerere s-a născut în 1922 la Butiama, în Regiunea Mara din Tanganyika, pe atunci, colonie britanică în sud-estul Africii. El era fiul șefului tribului Zanaki. După anii de școală, Nyerere a studiat la Colegiul, astăzi Universitatea Makerere din Uganda și apoi, a studiat istoria si economia politică la Universitatea din Edinburgh în Scoția. În 1952 el s-a întors în patrie, s-a căsătorit și a lucrat ca profesor de școală.

În 1954 s-a numărat printre fondatorii partidului TANU care a condus campania pentru obținerea independenței Tanganyikăi față de puterea colonială - Regatul Unit. Influențat fiind de gândirea și activitatea lui Mahatma Gandhi, conducătorul mișcării pentru independența Indiei, Nyerere a propovăduit o mișcare de protest nonviolent. În alegerile generale din 1958-1959 Nyerere a fost ales membru in Consiliul Legislativ din Tanganyika. Apoi, în 1960 a condus partidul TANU la victoria în alegerile generale, devenind primul ministru în Tanganyika autonomă. În urma negocierilor cu autoritățile britanice, în 1961 Tanganyika a obtinut independența. În 1961 Tanganyika a devenit republică, iar Julius Nyerere a fost ales primul ei președinte.

Sub conducerea sa, guvernul noului stat a continuat politica de decolonizare și „africanizare” a serviciului civil, promovând în același timp înțelegerea între africanii negri și minoritățile de origine asiatică și europeană. Nyerere s-a orientat,după modelul statelor comuniste, spre un sistem unipartinic și, în spiritul pan-africanismului, a încercat, fără succes, crearea unei Federații Est-Africane, împreună cu Kenya și Uganda. În 1963 cu ajutor militar britanic, a reprimat o rebeliune militară, de felul multora de acest fel care s-au produs in Africa post-colonială.

În urma Revoluției din Zanzibar din 1964, noii conducători ai Zanzibarului din Partidul Afro-Shirazi condus de Abeid Karume au ajuns la un acord cu Nyerere și conducerea Tanganyikăi asupra unificării celor două state, formând Tanzania. După 1964 Nyerere a promovat o ideologie punând accent pe autarhie națională și socialism. Deși nu a optat pentru un socialism marxist-leninist Tanzania sub conducerea sa s-a apropiat de China populară condusă de Mao Țze-Dun. În 1967 Nyerere a elaborat așa numita Declarație de la Arusha în care a trasat directivele ideologiei pe care a numit-o Ujamaa. A naționalizat băncile, principalele uzine, fabrici și companii economice, a extins în mod semnificativ sistemul de învățămant și asistența sanitară. A căutat să pună accent pe dezvoltarea agriculturii prin formarea de gospodării colective. Reformele au dus la scăderea producției de alimente și la dependența multor regiuni de ajutoare alimentare de la stat. Guvernul sub conducerea sa a furnizat antrenamente și ajutoare mișcărilor anticoloniale care au combătut regimurile minorității albe care dominau sudul Africii, și s-a implicat în războiul civil din 1978-1979 din Uganda, contribuind la înlăturarea de la putere a dictatorului ugandez Idi Amin Dada. În 1985 Nyerere s-a retras de la conducerea statului, fiind succedat de Ali Hassan Mwinyi, care a anulat multe din măsurile luate de Nyerere. Nyerere a rămas până in 1990 președintele Partidului Revoluției, a sprijinit trecerea la un sistem multipartinic, și, ulterior, a servit drept mediator în incercarile de a pune capăt Războiului Civil din Burundi.

Nyerere a fost o figură controversată. El s-a bucurat de un larg respect în întreaga Africă datorită poziției sale anticolonialiste și, odată ajuns la putere, a izbutit, spre deosebire de mulți dintre vecinii săi, să asigure Tanzaniei o stabilitate și unitate, vreme de decenii după independență. Și-a atras critici pentru sistemul dictatorial al partidului unic pe care l-a instituit și folosirea detențiilor administrative fără proces, precum și pentru conducerea defectuoasă a economiei. A fost unul din puținii conducători revoluționari africani care s-au retras de bună voie de la conducerea țării, și se bucură în decursul anilor de o adâncă stimă în țara sa, unde este denumit adesea, în limba swahili, Mwalimu - „Învățătorul”, și este considerat „Părintele Națiunii”.

În 1998 Nyerere a aflat ca suferă de o leucemie terminală, dar nu a dezvăluit aceasta în public. În septembrie 1999 a plecat pentru tratamente în Anglia, fiind internat la Spitalul St.Thomas din Londra. Acolo, la începutul lui octombrie a suferit un accident vascular cerebral și a fost transferat în sectia de terapie intensivă. A murit la 14 octombrie 1999, având alături de el, sotia și șase dintre copiii săi. Presedintele Tanzaniei, Benjamin Mkapa a anunțat la televiziune moartea lui Nyerere si a declarat un doliu național de 30 zile. La 16 octombrie s-a ținut o slujbă funerară la Catedrala Westminster. După ce corpul său neinsufletit a fost transportat în patrie, o misă funerară s-a ținut la Catedrala Saint Joseph din Dar es Salaam. O ceremonie publică funerară a fost organizată, apoi, pe Stadionul Național. În continuare, corpul sau a fost transportat și înmormântat la Butiama.

Viața privată

Crescut fiind în religia animistă tradițională a populației Zanaki, la 20 ani Nyerere a devenit creștin catolic.

Neyere a fost căsătorit cu Maria Gabriel, cu care a avut șapte copii. Doi dintre copii au suferit de tulburări psihiatrice. În anii 1970 relațiile cu soția s-au înrăutățit și ea s-a mutat, un timp, în locuința surorii ei, aproape de frontiera Kenyei. Li s-au născut 26 nepoți.

In memoriam

• 2005 Biserica catolică, prin episcopul diocezei Musoma, Justin Tetmu Samba, l-a declarat oficial „slujitor al lui Dumnezeu”. Ziua lui este celebrata de biserică la 14 octombrie.

.

• Numele său a fost dat Aeroportului Internațional din Dar es Salaam și podului Kigamboni.
• Universitatea din Kankan, Guineea, îi poartă numele.

Scrieri

• Freedom and Unity (Uhuru na Umoja): A Selection from Writings & Speeches, 1952–1965 (Oxford University Press, 1967)
• Freedom and Socialism (Uhuru na Ujama): A Selection from Writings & Speeches, 1965–1967 (Oxford University Press, 1968)
• Freedom and Development (Uhuru Na Maendeleo): A Selection from the Writings & Speeches, 1968-73 (Oxford University Press, 1974)
• Ujamaa — Essays on Socialism (1977)
• Crusade for Liberation (1979)

Traduceri în swahili

• Julius Kaisari (traducerea piesei Julius Caesar de William Shakespeare)
• Mabepari wa Venisi (traducerea a piesei Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare)