Dictator (lat.dictator = cel ce poruncește) este un termen ce provine de la funcție politică din timpul Republicii Romane. Această funcție apărea printr-o hotărâre a senatului, în situații deosebite, când din rândul consulilor se alegea pe timp de 6 luni un „dictator” care avea puteri depline (summum imperium) și măsurile sale nu mai necesitau o aprobare a senatului, la expirarea mandatului nefiind judecat ulterior pentru măsurile sale.

Poză din 1938 în care apare Iosif Stalin, secretar general al partidului comunist al Uniunii Sovietice, care a omorât aproximativ 20 de milioane sau 30 de milioane de oameni

Dictatorului îi erau subordonați magistrații; după alegerea sa trebuia să aleagă comandantul cavaleriei „magister equitum”.

Dictatorii romani mai cunoscuți au fost: Cincinnatus, Fabius Maximus, Sulla și Cezar (care, contrar legislației romane, a rămas dictator pe viață).

Dictatorii care au abuzat de această funcție sunt numiți de istorici „tirani” [1], acesta fiind un termen cu trăsături negative.

Dictatori modificare

Ulterior termenul va defini monarhi sau șefi de stat cu puteri nelimitate care au un regim de dictatură, fără recunoașterea altor partide politice din opoziție.

O caracteristică a dictaturii este lipsa alegerilor democratice, nerespectarea drepturilor omului, suprimarea brutală a mișcărilor progresiste democratice.

Dictatori din perioada nouă pot fi amintiți : Hitler, Mussolini și Franco ca reprezentanți ai nazismului și fascismului în Europa, iar ca dictatori comuniști: Stalin, Mao și Ceaușescu.

Exemple de dictatori modificare

Exemple istorice
Exemple actuale

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ exemplu de tirani:„ Gaius Julius Caesar” sau „Tiranii din Atena”

Legături externe modificare