Deschide meniul principal
Komitas
Komitas 1902.jpg
Komitas în 1901[1] or 1902[2]
Date personale
Născut8 octombrie [S.V. 26 septembrie] 1869
Kütahya, Imperiul Otoman
(Turcia de azi)
Decedat22 octombrie 1935 (66 de ani)
Paris, Franța
ÎnmormântatPanteonul Komitas[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Ottoman Empire.svg Imperiul Otoman
Flag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Etniearmean Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Apostolică Armeană Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzicolog, compozitor, dirijor de cor
Activitate
EducațieUniversitatea Frederick William
Alma materGevorkian Theological Seminary[*]  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1891-1915
Profesor pentruVardan Sargsyan[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Soghomon Soghomonian,[upper-alpha 1] hirotonit și cunoscut în mod obișnuit ca Komitas,[upper-alpha 2] (armeană Կոմիտաս; 26 septembrie 1869 – 22 octombrie 1935) a fost un un preot, muzicolog, compozitor, cântăreț și dirijor de cor armean, care este considerat fondatorul școlii naționale armenești de muzică.[4][7] Este recunoscut drept unul dintre pionierii etnomuzicologiei⁠(d).[8][9]

Orfan de la o vârstă tânăr, Komitas a fost luat la Ecimiadzin, centrul religios al Armeniei, unde a primit educație la Seminarului Gevorkian⁠(d). După hirotonirea sa ca vardapet (preot celibatar) în 1895, a studiat muzica la Universitatea Frederick William din Berlin. După, „și-a folosit anternamentul din Occident pentru a construi o tradiție națională”.[10] A colecționat și transcris 3,000 de piese de muzică populară armeană, mai mult de jumătate din care au fost ulterior pierdute și doar în jur de 1,200 s-au păstrat până în prezent. Pe lângă cântecele populare armenești, a arătat de asemenea interes pentru alte culturi și în 1904 a publicat prima colecție apărută vreodată de cântece populare kurde. Corul său a prezentat muzica armenească în multe orașe europene și a fost lăudat de Claude Debussy și de alții. Komitas s-a stabilit la Constantinopol în 1910 peentru a scăpa de modul în care era tratat de clerul ultra-conservator de la Ecimiadzin și pentru a prezenta muzica populară armenească unui public mai larg. A fost admirat pe scară largă de comunitățile armenești, iar Arshag Chobanian⁠(d) l-a numit „salvator al muzicii armenești”.[11]

În timpul Genocidului Armean—asemenea altor sute de intelectuali armeni—Komitas a fost arestat și deportat la un lagăr de prizonieri în aprilie 1915 de guvernul otoman. A fost eliberat în scurt timp în circumstanțe neclare, a suferit o cădere mentală și a dezvoltat un caz sever de sindrom de stres posttraumatic (PTSD). Mediul ostil larg răspândit la Constantinopol și rapoartele despre uciderile și masacrele făcute armenilor i-au înrăutățit starea mentală fragilă. Inițial, a stat într-un spital militar din Turcia până în 1919, iar apoi a fost transferat la niște spitale de psihiatrie din Paris, unde și-a petrecut ultimii ani de viață în agonie. Komitas este văzut pe scară largă drept martir al genocidului și este prezentat drept unul dintre principalele simboluri ale Genocidului Armean în artă.[12]

ReferințeModificare

Note

  1. ^ Սողոմոն Սողոմոնեան în ortografia clasică amreană și Սողոմոն Սողոմոնյան în ortografia reformată. În engleză mai este numit Solomon Solomonian.[3][4]
  2. ^ Este cunoscut pe scară largă pur și simplu ca Komitas (tramsliterat Gomidas din armeana occidentală). Rangul său bisericesc, vardapet, este uneori utilizat alături de: Komitas Vardapet (Կոմիտաս Վարդապետ), Gomidas Vartabed în armeana occidentală. La începutul anilor 1900, și-a semnat numele ca Soghomon Gevorgian (Kevorkian or Keworkian),[5] după numele Seminarului Gevorkian⁠(d).[6]
Citări
  1. ^ Soulahian Kuyumjian 2001, p. 46.
  2. ^ „Etchmiadzin. 1902”. Virtual Museum of Komitas. Accesat în . 
  3. ^ Lang, David Marshall (). Armenia: Cradle of Civilization. London: Allen & Unwin. p. 256. ISBN 9780049560079. 
  4. ^ a b „Komitas”. Encyclopædia Britannica. Accesat în . Komitas [...] a creat baza unui stil muzical național distinct în Armenia. 
  5. ^ The Monthly Musical Record. London: Augener. 30: 15. .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Soulahian Kuyumjian 2001, pp. 45–46.
  7. ^ Editorial Board (). „Հայ ազգային երաժշտության հիմնադիրը [The Founder of Armenian National Music]”. Lraber Hasarakakan Gitutyunneri (în armeană). Yerevan: Academia Armeană de Științe (11): 3–6. 
  8. ^ Poladian 1972: „A fost unul dintre pionierii etnomuzicologiei, un contemporan tânăr al lui (1848–1936).”
  9. ^ McCollum, Jonathan Ray (). „Music, Ritual, And Diasporic Identity: A Case Study Of The Armenian Apostolic Church” (PDF). University of Maryland. p. 11. Accesat în . Komitas Vardapet, considerat pionier al etnomuzicologiei, și-a direcționat atenția spre aspectele antropologice, sociologice și istorice ale muzicologiei comparative. 
  10. ^ Crutchfield, Will (). „Music Noted in Brief; Choir From Armenia At Avery Fisher Hall”. The New York Times. Accesat în . 
  11. ^ Soulahian Kuyumjian 2001, p. 51.
  12. ^ Soulahian Kuyumjian, Rita. Archeology of Madness: Komitas, Portrait of an Armenian Icon. Edition: 2, Reading, England: Taderon Press; Princeton, NJ: Gomidas Institute, 2001, p. 3.
Cărți
Articole academice