Komitas
Komitas | |
Komitas în 1901[1] or 1902[2] | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Սողոմոն Գեւորգի Սողոմոնեան și Sohomon Hevorhii Sohomonean |
Născut | 8 octombrie [S.V. 26 septembrie] 1869 Kütahya, Imperiul Otoman (Turcia de azi) |
Decedat | 22 octombrie 1935 (66 de ani) Paris, Franța |
Înmormântat | Panteonul Komitas[*][4] |
Cetățenie | Imperiul Otoman Imperiul Rus Franța |
Etnie | armean |
Religie | Biserica Apostolică Armeană |
Ocupație | muzicolog, compozitor, dirijor de cor |
Limbi vorbite | limba armeană[5] limba turcă limba franceză |
Activitate | |
Alte nume | Կոմիտաս[3] |
Educație | Universitatea Frederick William |
Alma mater | Geworgyan hogewor č̣emaran[*][3] |
Ani de activitate | 1891-1915 |
Organizație | Geworgyan hogewor č̣emaran[*][3] |
Profesor pentru | Vardan Sargsyan[*] |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Soghomon Soghomonian,[upper-alpha 1] hirotonit și cunoscut în mod obișnuit ca Komitas,[upper-alpha 2] (armeană Կոմիտաս; 26 septembrie 1869 – 22 octombrie 1935) a fost un preot, muzicolog, compozitor, cântăreț și dirijor de cor armean, care este considerat fondatorul școlii naționale armenești de muzică.[7][10] Este recunoscut drept unul dintre pionierii etnomuzicologiei(d).[11][12]
Orfan de la o vârstă tânăr, Komitas a fost luat la Ecimiadzin, centrul religios al Armeniei, unde a primit educație la Seminarului Gevorkian(d). După hirotonirea sa ca vardapet (preot celibatar) în 1895, a studiat muzica la Universitatea Frederick William din Berlin. După, „și-a folosit anternamentul din Occident pentru a construi o tradiție națională”.[13] A colecționat și transcris 3,000 de piese de muzică populară armeană, mai mult de jumătate din care au fost ulterior pierdute și doar în jur de 1,200 s-au păstrat până în prezent. Pe lângă cântecele populare armenești, a arătat de asemenea interes pentru alte culturi și în 1904 a publicat prima colecție apărută vreodată de cântece populare kurde. Corul său a prezentat muzica armenească în multe orașe europene și a fost lăudat de Claude Debussy și de alții. Komitas s-a stabilit la Constantinopol în 1910 peentru a scăpa de modul în care era tratat de clerul ultra-conservator de la Ecimiadzin și pentru a prezenta muzica populară armenească unui public mai larg. A fost admirat pe scară largă de comunitățile armenești, iar Arshag Chobanian(d) l-a numit „salvator al muzicii armenești”.[14]
În timpul Genocidului Armean—asemenea altor sute de intelectuali armeni—Komitas a fost arestat și deportat la un lagăr de prizonieri în aprilie 1915 de guvernul otoman. A fost eliberat în scurt timp în circumstanțe neclare, a suferit o cădere mentală și a dezvoltat un caz sever de sindrom de stres posttraumatic (PTSD). Mediul ostil larg răspândit la Constantinopol și rapoartele despre uciderile și masacrele făcute armenilor i-au înrăutățit starea mentală fragilă. Inițial, a stat într-un spital militar din Turcia până în 1919, iar apoi a fost transferat la niște spitale de psihiatrie din Paris, unde și-a petrecut ultimii ani de viață în agonie. Komitas este văzut pe scară largă drept martir al genocidului și este prezentat drept unul dintre principalele simboluri ale Genocidului Armean în artă.[15]
Referințe
modificareNote
- ^ Սողոմոն Սողոմոնեան în ortografia clasică amreană și Սողոմոն Սողոմոնյան în ortografia reformată. În engleză mai este numit Solomon Solomonian.[6][7]
- ^ Este cunoscut pe scară largă pur și simplu ca Komitas (tramsliterat Gomidas din armeana occidentală). Rangul său bisericesc, vardapet, este uneori utilizat alături de: Komitas Vardapet (Կոմիտաս Վարդապետ), Gomidas Vartabed în armeana occidentală. La începutul anilor 1900, și-a semnat numele ca Soghomon Gevorgian (Kevorkian or Keworkian),[8] după numele Seminarului Gevorkian(d).[9]
- Citări
- ^ Soulahian Kuyumjian 2001, p. 46.
- ^ „Etchmiadzin. 1902”. Virtual Museum of Komitas. Accesat în .
- ^ a b c Enciclopedia armeană[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Haykakan hamaṙot hanragitaran[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Lang, David Marshall (). Armenia: Cradle of Civilization. London: Allen & Unwin. p. 256. ISBN 9780049560079.
- ^ a b „Komitas”. Encyclopædia Britannica. Accesat în .
Komitas [...] a creat baza unui stil muzical național distinct în Armenia.
- ^ The Monthly Musical Record. London: Augener. 30: 15. . Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Soulahian Kuyumjian 2001, pp. 45–46.
- ^ Editorial Board (). „Հայ ազգային երաժշտության հիմնադիրը [The Founder of Armenian National Music]”. Lraber Hasarakakan Gitutyunneri (în armeană). Yerevan: Academia Armeană de Științe (11): 3–6.
- ^ Poladian 1972. : „A fost unul dintre pionierii etnomuzicologiei, un contemporan tânăr al lui (1848–1936).”
- ^ McCollum, Jonathan Ray (). „Music, Ritual, And Diasporic Identity: A Case Study Of The Armenian Apostolic Church” (PDF). University of Maryland. p. 11. Accesat în .
Komitas Vardapet, considerat pionier al etnomuzicologiei, și-a direcționat atenția spre aspectele antropologice, sociologice și istorice ale muzicologiei comparative.
- ^ Crutchfield, Will (). „Music Noted in Brief; Choir From Armenia At Avery Fisher Hall”. The New York Times. Accesat în .
- ^ Soulahian Kuyumjian 2001, p. 51.
- ^ Soulahian Kuyumjian, Rita. Archeology of Madness: Komitas, Portrait of an Armenian Icon. Edition: 2, Reading, England: Taderon Press; Princeton, NJ: Gomidas Institute, 2001, p. 3.
- Cărți
- Soulahian Kuyumjian, Rita (). Archeology of Madness: Komitas, Portrait of an Armenian Icon. Princeton, New Jersey: Gomidas Institute. ISBN 1-903656-10-9.
- Articole academice
- Poladian, Sirvart (ianuarie 1972). „Komitas Vardapet and His Contribution to Ethnomusicology”. Ethnomusicology. University of Illinois Press în numele Society for Ethnomusicology. 16 (1): 82–97. doi:10.2307/850444. JSTOR 850444.