László Papp Kolozsvári

László Papp Kolozsvári
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Cluj, România Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani) Modificați la Wikidata
Budapesta, Ungaria[2] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuSzéles Klára[*][[Széles Klára |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie România
 Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
literary translator[*][[literary translator (translator of literary works)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară Modificați la Wikidata
StudiiLiceul Teoretic „Brassai Sámuel”[*] ()
Note
PremiiPremiul Attila József  Modificați la Wikidata

László Papp Kolozsvári (n. , Cluj, România – d. , Budapesta, Ungaria) a fost un scriitor și traducător maghiar, dublu câștigător al premiului literar Attila József (1994, 1999).

Biografie

modificare

László Papp Kolozsvári s-a născut pe 18 martie 1940 la Cluj în familia lui László Papp și a Magdolnei Hahn.

În 1962 a absolvit cursurile Institutului de Teatru de la Târgu Mureș.

Între anii 1957-1958 a lucrat ca ucenic muncitor, apoi între anii 1962-1967 a fost dramaturg la Teatrul Maghiar de Stat din Timișoara și apoi actor. În 1967 a imigrat în Ungaria și s-a stabilit la Budapesta. A lucrat ca director artist la TV2 între anii 1992-1993, apoi a fost director adjunct al Direcției de programe ale minorităților în cadrul Televiziunii Maghiare între anii 1993-1994. După 1994 a lucrat ca director adjunct al edițiilor regionale ale postului public maghiar de televiziune.

În multe romane și eseuri a descris viața intelectualilor din comunitățile izolate, precum și lupta intelectualului cu constrângerile sociale și politice. Romanul său Szakolczayval az aluljáróban (1992) prezintă viața sa în zilele tulburi ale schimbării de regim.

László Papp Kolozsvári a tradus, de asemenea, în limba maghiară aproximativ 30 de romane românești, franțuzești și englezești.

  • Monológok a határon (1978)
  • Az alkoholista halála (1980)
  • Lecsókolt kép (1982)
  • Halálugrás kezdőknek és haladóknak (1983)
  • Madarak voltunk (1984)
  • Variációk (1985)
  • Piruett-akció (1986)
  • A bohém (1987)
  • Malomárok (1988)
  • Gyilkosság Normandiában (1990)
  • Szakolczayval az aluljáróban (1992)
  • Bűnös vadász (1995)
  • Miért kicsik a törpék (1998)
  • Kleotéra története (2000)
  • A nagy hóemberháború (2005)
  • A diák utolsó története; Kortárs, Bp., 2011 (Kortárs próza)

Piese de teatru

modificare
  • Édes otthon (1984)
  • Hazánk fiai (1985)
  • Világítók
  • A korsó

Traduceri

modificare
  • Zaharia Stancu: Karaván (Șatra) (1972)[3]
  • Augustin Buzura: A kintiek (1974)
  • Romulus Guga: Halál utáni élet (1975)
  • A. Buzura: A hallgatás arcai (1976)
  • G. Bălăiță: A világ két napban (1977)
  • A. Buzura: Gőg (Orgolii) (1979)[4]
  • R. Guga: A bolond és a virág (1983)
  • A. Buzura: Az éjszaka hangjai (1983)
  • Alexandru Ivasiuc: Megvilágosodások (1979)
  • Jánosi János: Szépség és művészet (1978)
  • P. Mac Orlan: A matrózok dala (1978)
  • Veronica Porumbacu: Hang és áradat (1979)
  • Sorin Titel: A madár és az árnyék (1981)
  • F. Sonkin: Apám igézetében (1982)
  • Grigore Zanc: Zuhanás (1982)
  • Horia Tecuceanu: Az Anda-akció (1983)
  • B. Rochefort: Tulipán Fanfan, az ördöngös francia (1984)
  • Constantin Țoiu: A kísérő (1984)
  • G. Gafița: A tél más ország (1985)
  • Jun'ichirō Tanizaki: Aki a keserűfüvet szereti (1986)
  • S. Titel: Asszony, íme a te fiad (1986)
  • H. Tecuceanu: D-237 (1987)
  • Eugen Uricaru: Vladia (1987)
  • A. Buzura: Menedékek (1988)
  • Nagai Kafú: Szumida (1989)
  • P. Réage: O története (1990)
  • I. Chimet: Hunyd be a szemed és meglátod a várost (1990)
  • Jun'ichirō Tanizaki: A kulcs (1990)
  • Clèment Brunoy: Salyne (2003)
  • Gabrielle Wittkop: A nekrofil (2003)
  • Sadie Blackeyes: A gépírókisasszony (2003)
  • Marilyn Lowell: Ezeregyéjszakái (2004)
  • Pierre Louÿs: Három lány és az anyjuk (2004)
  • Leopold von Sacher-Masoch: Pusztai Hiéna (2005)
  1. ^ László Kolozsvári Papp, Autoritatea BnF 
  2. ^ Muzeul Literar Petőfi, accesat în  
  3. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2: I-Z, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 349.
  4. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 1: A-H, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, pp. 190-191.

Bibliografie

modificare

Legături externe

modificare