Lărguța, Cantemir
| Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli de ortografie sau de punctuație. Puteți consulta manualul de stil și contribui prin corectarea greșelilor. |
| Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în mai 2022 |
| Lărguța | |
| — Sat — | |
  Lărguța Lărguța (Cantemir) | |
 Lărguța Lărguța (Cantemir) | |
| Coordonate: 46°18′9″N 28°19′10″E / 46.30250°N 28.31944°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Cantemir |
| Guvernare | |
| - Primar | Viorel Dogaru (PDM[1], 2019) |
| Suprafață | |
| - Total | 33,6 km² |
| Altitudine | 229 m.d.m. |
| Populație (2014)[2] | |
| - Total | 2,592 locuitori |
| Cod poștal | MD-7328[3] |
| Prefix telefonic | 273 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Lărguța este un sat din raionul Cantemir, Republica Moldova.
Între Capaclia și Lărguța se întind Codrii Tigheci, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice.[4]
Etimologie Modificare
Se crede și este foarte probabil că numele satului provine de la hidronimul Larga. Dealtfel, la început satul așa și se numea- Larga[5]. Deacea locuitorii satului sunt numiți LĂRGENI, LĂRGENCE. După anul 1836 satul apare în documente cu numele Lărguța, probabil pentru a-l deosebi de satul omonim situat la gura aceluiași râu,în apropiere de orașul Cahul.
Geografie Modificare
Lărguța se află în sudul Republicii Moldova. Satul este așezat pe unul dintre cele mai înalte dealuri din Moldova și cel mai înalt din podișul de sud al republicii, cu cota de 301 m deasupra nivelului Mării Negre și are o suprafață de 3 km pătrați (360 ha pătrați)[6]
Bogății minerale Modificare
Pe teritoriul Lărguței și a împrejurimilor sale au fost descoperite și exploatate zăcăminte de argilă și nisip, folosite în construcție. În perioada sovietică nisipul se extrăgea din cariera numită de localnici Nisipărie, iar argila se extrăgea pe Saca, din locul numit Ruptură. La picioarele celor două antene de telefonie mobilă, de mai multe decenii în urmă au fost descoperite zăcăminte de bentonită, care încă nu au fost niciodată exploatate.
Hidrografie Modificare
În partea de nord-est al satului, sub poalele pădurii își pornește izvorul râul Larga, care traversează apoi valea cu același nume, traversând satele Cărpești, Lingura, Tartaul, Ciobalaccia, Flocoasa, Constantinăuca, intră în valea Prutului și se revarsă în Prut la nord de satul Chircani. Râul are o lungime de 37,6 km. De-a lungul râului, în perimetru satului a fost amenajat un lac, rezervoar pentru irigația culturilor. Tot în partea de nord-est al satului intra-muros, își i-a izvorul pârâul Saca, care traversează satul spre sud-vest, formand la ieșire din sat un lac amenajat, traversează valea Sacă și se revarsă în Prut lâgă satul Țiganca. În Lărguța au fost săpate, de-a lungul timpului, vreo 88 de fantâni cu apă potabilă, cel mai mare număr din tot bazinul râului Larga[7].
Structura etnică Modificare
Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004[8]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români |
2753 12 |
99,03% 0,43% |
| Ruși | 8 | 0,29% |
| Ucraineni | 4 | 0,14% |
| Bulgari | 3 | 0,11% |
| Total | 2780 |
Evoluția populației satului Lărguța 1772-2017[9] Modificare
| anul | nr. gospodării | nr. locuitori | contribuabili la buget |
|---|---|---|---|
| 1772 | 69 | ||
| 1803 | 46 | ||
| 1857 | 821 | ||
| 1904 | 87 case | 670 | |
| 1940 | 2772 | 612 | |
| 1942 | 2513 | 618 | |
| 1944 | 2595 | 639 | |
| 1979 | 2852 | ||
| 1989 | 3223 | ||
| 2004 | 2780 | ||
| 2014 | 827 case (32 nelocuite) | 2592 | |
| 2017 | 823 case (30 nelocuite) | 2776 |
PRIMARI AI SATULUI[10] Modificare
| Anul | Prenume, Nume |
|---|---|
| 1871 | Marin Zaharia și Tudor Hanganu |
| 1873 | Marin Roabeș |
| 1905 | Ilie Bahrin |
| 1937-1938 | Vasile Zaharia |
| 1938 | Ștefan Zmeu și Dima Zaharia |
| 1940 | Dumitru Tarnovschi |
| 1941-1942 | Dumitru Zmeu |
| 1942-1943 | Constantin V. Zaharia |
| 1945-1991 | Satul a fost administrat de mai mulți președinți ai sovietului sătesc. |
| 1991-1995 | Ion Marin, fost secretar al PCUS , profesor de matematică. |
| 1995- 1999 | Alexandru Zaharia, fost profesor de limbă română. |
| 1993-2003 | Sava Baciu, fost secretar de Komsomol, brigadier de vie, polițist, avocat. |
| 2003 | Alexandru Zaharia revine. |
| 2009 | Dumitru Tarnovschi, fost inginer-mecanic în sovhoz. |
| 2014 | Alexandru Zaharia, reales. |
| 2015 | Dumitru Tarnovschi, reales. |
| 2019 | Viorel Dogaru, fost pădurar. |
Note Modificare
- ^ „Alegeri locale generale 2019” (PDF), a.cec.md, accesat în
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
- ^ „Înregistrări de istoria familiei și genealogie gratuite”. FamilySearch. Accesat în .
- ^ [https: „actelocale.gov.md”] Verificați valoarea
|url=(ajutor). Decizia Consiliului sătesc 05/03 din 6 septembrie 2019. Accesat în . - ^ Pădureanu Bahrin, Valentina (). LĂRGUȚA Codrenii Tigheciului. File de istorie. Mărturii. Amintiri. Lexon-Prim. p. 13.
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
- ^ Pădureanu Bahrin, Valentina (). LĂRGUȚA Codrenii Tigheciului. Lexon-Prim. p. 251.
- ^ Pădureanu Bahrin, Valentina (). LĂRGUȚA Codrenii Tigheciului. Lexon-Prim. p. 249.
Lectură suplimentară Modificare
- Cădureanu Bahrin, Valentina. Lărguța: Codrenii Tigheciului : File de istorie. Mărturii. Amintiri. Chișinău: Lexon-Prim, 2021. 276 p. ISBN 978-9975-3502-9-7
Acest articol despre geografia Republicii Moldova este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.