Lacurile Fălticeni
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Harta locului unde se află Lacurile Fălticeni Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Lacurile Fălticeni Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Suceava
 România
Cel mai apropiat orașFălticeni
Coordonate47°29′35″N 26°16′45″E () / 47.49306°N 26.27917°E[1]
Suprafață727 ha
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSPA0064

Lacurile Fălticeni alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-estul României, pe teritoriul administrativ al județului Suceava[2].

Localizare

modificare

Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Suceava , pe teritoriile comunelor Horodniceni, Bunești, Moara, Rădășeni și al orașului Fălticeni și este străbătută de drumului național DN2, care leagă municipiul Suceava de Roman[3].

Descriere

modificare

Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 727 hectare[5][6]. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca inundabilă a Dunării (lacuri, râuri, pajiști, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj (sau sedentare (unele protejate prin lege)[7].

Avifaună

modificare
 
Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)

Situl adăpostește o gamă variată păsări cu specii de: rață sulițar (Anas acuta), rață fluierătoare (Anas penelope), rață lingurar (Anas clypeata), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), rață cârâietoare (Anas querquedula), gârliță mare (Anser albifrons), stârc cenușiu (Ardea cinerea), rață roșie (Aythya nyroca), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), buhai de baltă (Botaurus stellaris), prundaș-gulerat-mic (Charadrius dubius), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță-cu-aripi-albe (Chlidonias leucopterus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), barză albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), lebădă de vară (Cygnus olor), egretă albă (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), lișiță (Fulica atra), cufundar polar (Gavia arctica), cufundar mic (Gavia stellata), stârc pitic (Ixobrychus minutus), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător (Larus ridibundus), ferestraș mic (Mergus albellus), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), cormoran-mare (Phalacrocorax carbo sinensis), cormoran-mic (Phalacrocorax pygmeus), bătăuș (Philomachus pugnax), ploier auriu (Pluvialis apricaria), chiră de baltă (Sterna hirundo), fluierar de zăvoi (Tringa ochropus), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola) sau nagâț (Vanellus vanellus)[8].

Căi de acces

modificare

Monumente și atracții turistice

modificare

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

 
Biserica Mănăstirii Hadigar

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

Repotraj