Landurile Germaniei
Prin landurile Germaniei se înțeleg cele 16 landuri (sau state) ale federației, care luate împreună constituie statul federație Germania, uneori desemnat pe scurt drept Bund (federație). Land este termenul oficial, folosit și în constituție (Grundgesetz); însă Land mai înseamnă și țară sau stat, în general. Pentru claritate, atunci când e vorba de statele componente ale federației Germania, în loc de Land (land) se folosește adeseori cuvântul Bundesland (land al federației).
Germania |
Acest articol face parte din seria: |
Politica altor țări • |
Fiecare land german își are propria constituție (în plus față de Constituția Germaniei); propriul guvern și proprii miniștri la nivel de land; propriul prim-ministru, proprie reprezentanță la Bund în Berlin, proprie legislație în domeniile care țin de competența landurilor (ca de ex. cultura, învățământul, poliția) și altele.
Clasificare geografică
modificareCele 16 landuri germane sunt:
- Baden-Württemberg, cu capitala la Stuttgart;
- Statul Liber Bavaria (în germană: Freistaat Bayern), capitală: München;
- Berlin, oraș-stat; capitala federației;
- Brandenburg, capitală: Potsdam;
- Orașul Liber și Hanseatic Brema (Freie und Hansestadt Bremen), land federal constituit din orașele Brema și Bremerhaven; oraș-stat;
- Orașul Liber și Hanseatic Hamburg (Freie und Hansestadt Hamburg), oraș-stat;
- Hessa (Hessen), capitală: Wiesbaden;
- Mecklenburg - Pomerania Inferioară, capitală: Schwerin;
- Saxonia Inferioară (Niedersachsen), capitală: Hanovra (Hannover);
- Renania de Nord - Westfalia (Nordrhein-Westfalen), capitală: Düsseldorf;
- Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz), capitală: Mainz;
- Saarland, capitală: Saarbrücken;
- Statul Liber Saxonia (Freistaat Sachsen), capitală: Dresda (Dresden);
- Saxonia-Anhalt (Sachsen-Anhalt), capitală: Magdeburg;
- Schleswig-Holstein, capitală: Kiel;
- Statul Liber Turingia (Freistaat Thüringen), capitală: Erfurt.
-
Cele 16 landuri ale Germaniei
Clasificare geopolitică
modificareLocalizare | Blazon | Steag | Land | Sigle | Capitală | Intrare în federație |
Șef de guvern |
Partidele de guvernământ |
Locuri în Parlamentul federal |
Suprafață (km²)[1] |
Locuitori (milioane)[1] |
Locuitori / km²[1] |
Străini (%)[2] |
Limbi vorbite |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Baden-Württemberg | BW | Stuttgart | 1952[3] | Winfried Kretschmann (Verzi) | Verzi și CDU | 6 | 35.751 | 10,880 | 304 | 14,2 | Germana | |||
Bavaria (Statul liber Bavaria) |
BY | München | 1949 | Markus Söder (CSU) | Bayernkoalition | 6 | 70.550 | 12,844 | 182 | 12,3 | Germana | |||
Berlin (Orașul-stat Berlin) |
BE | — | 1990[4] | Michael Müller (SPD) | SPD, Linke și Verzi | 4 | 892 | 3,520 | 3948 | 16,3 | Germana | |||
Brandenburg | BB | Potsdam | 1990 | Dietmar Woidke (SPD) | SPD și Stânga | 4 | 29.654 | 2,485 | 84 | 3,6 | Germana, soraba, germana de jos | |||
Bremen (Orașul hanseatic liber Brema) |
HB | Bremen (de facto) | 1949 | Carsten Sieling (SPD) | SPD și Verzi | 3 | 420 | 0,671 | 1599 | 15,9 | Germana, germana de jos | |||
Hamburg (Orașul hanseatic liber Hamburg) |
HH | — | 1949 | Peter Tschentscher (SPD) | SPD și Verzi | 3 | 755 | 1,787 | 2366 | 15,4 | Germana, germana de jos | |||
Hessen | HE | Wiesbaden | 1949 | Volker Bouffier (CDU) | CDU și Grüne | 5 | 21.115 | 6,176 | 293 | 15,1 | Germana | |||
Mecklenburg - Pomerania Inferioară | MV | Schwerin | 1990 | Manuela Schwesig (SPD) | SPD și CDU | 3 | 23.212 | 1,612 | 69 | 4,0 | Germana, germana de jos | |||
Saxonia Inferioară sau Saxonia de Jos | NI | Hanovra | 1949 | Stephan Weil (SPD) | SPD și CDU | 6 | 47.593 | 7,927 | 167 | 8,4 | Germana, frizona din Saterland (germană Saterfriesich), germana de jos | |||
Renania de Nord - Westfalia |
NW | Düsseldorf | 1949 | Armin Laschet (CDU) | CDU și FDP | 6 | 34.113 | 17,866 | 524 | 12,7 | Germana, germana de jos | |||
Renania-Palatinat | RP | Mainz | 1949 | Malu Dreyer (SPD) | SPD, FDP și Verzi | 4 | 19.854 | 4,053 | 204 | 9,7 | Germana | |||
Saarland | SL | Saarbrücken | 1957[5] | Tobias Hans (CDU) | CDU și SPD | 3 | 2.567 | 0,996 | 388 | 10,5 | Germana | |||
Saxonia (Statul liber Saxonia) |
SN | Dresda | 1990 | Michael Kretschmer (CDU) | CDU și SPD | 4 | 18.449 | 4,085 | 221 | 4,0 | Germana, soraba de sus | |||
Saxonia-Anhalt | ST | Magdeburg | 1990 | Reiner Haseloff (CDU) | CDU, SPD și Grüne | 4 | 20.452 | 2,245 | 110 | 3,7 | Germana, germana de jos | |||
Schleswig- Holstein |
SH | Kiel | 1949 | Daniel Günther (CDU) | CDU, FDP și Verzi | 4 | 15.802 | 2,859 | 181 | 6,9 | Germana, Daneza, frizona de nord, germana de jos și romani | |||
Turingia | TH | Erfurt | 1990 | Bodo Ramelow (Die Linke) | Die Linke, SPD și Verzi | 4 | 16.202 | 2,171 | 134 | 3,5 | Germana | |||
Germania (DE) | DE | Berlin | — | Olaf Scholz (SPD) | SPD, Verzi și FDP | 357.386 | 82,176 | 230 | 11,1 | Germana |
Steagurile landurilor germane și a Germaniei
modificare-
Saxonia Inferioară sau Saxonia de Jos
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ a b c Statistische Ämter des Bundes und der Länder: Fläche und Bevölkerung, Stand: 4. November 2014, Einw./km² nach gerundeten Werten errechnet, da in der Quelle teils fehlerhaft (vgl. Wert für Berlin). Alle Zahlen kaufmännisch gerundet, abgerufen am 29. Mai 2018.
- ^ Arhivat în , la www.statistik-portal.de Error: unknown archive URL, Statistische Ämter des Bundes und der Länder. Abgerufen am 18. Dezember 2012.
- ^ Landurile Baden, Württemberg-Baden și Württemberg-Hohenzollern au fost state constituante ale federației, când ea a fost formată la 1949. S-au unit pentru a forma Baden-Württemberg, în 1952.
- ^ Berlinul e un land cu drepturi depline doar de la reunificare, chiar dacă Berlinul (Vestic) a fost tratat, în mare parte, ca atare pe timpul diviziunii (vezi și Zidul Berlinului).
- ^ Chiar dacă a fost întemeiat, inițial, la 1920, după Primul Război Mondial.