Lazăr al Serbiei
| Lazăr Hrebeljanovici Lazar Hrebeljanović Лазар Хребељановић | |
| Cneaz al Serbiei | |
 „Țarul Lazăr” de Vladislav Titelbah | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1329 Prilepac(d), Provincia Autonomă Kosovo și Metohia, Serbia  |
| Decedat | (60 de ani) Kosovo Polje |
| Înmormântat | Mănăstirea Ravanița |
| Părinți | Pribac Hrebeljanovici |
| Căsătorit cu | Milița a Serbiei |
| Copii | Mara Lazarevic Brankovic[*][1] Olivera Lazarević[*] Jelena Balšić[*] Ștefan Lazarevici[1] Teodora Lazarević[*] Dragana of Serbia[*] Vuk Lazarevici |
| Religie | Biserica Ortodoxă Sârbă |
| Ocupație | politician |
| Limbi vorbite | limba sârbă[2][3] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Stavilac[*] (anii 1350–anii 1360) |
| Familie nobiliară | Casa de Lazarevici |
| Moștenitor | Ștefan Lazarevici |
| Domnie | |
| Domnie | ~1370–1389 |
| Predecesor | Ștefan Uroș al V-lea al Serbiei Împărat al sârbilor și al grecilor |
| Succesor | Ștefan Lazarevici |
Modifică date / text  | |
Ștefan Lazăr Hrebeljanovici (în sârbă Stefan Lazar Hrebeljanović, cu alfabetul chirilic: Стефан Лазар Хребељановић; n. 1329, Prilepac(d), Provincia Autonomă Kosovo și Metohia, Serbia – d. , Kosovo Field(d), Districtul Uroševac, Kosovo), cunoscut de asemenea cu numele Țarul Lazăr (Цар Лазар) a fost un cneaz sârb din Evul Mediu, domnitor al Serbiei morave, o parte din fostul puternic Țarat Sârb sub domnia lui Ștefan cel Puternic. Lazăr a luptat în Bătălia de la Kosovo Polje cu o oaste de două ori mai mică din punct de vedere numeric decât cea a Imperiului Otoman și a murit, împreună cu cea mai mare parte din boierimea sârbească și Murad care în cele din urmă a dus la căderea Serbiei ca stat suveran.[4] Evenimentele sunt considerate de o mare importanță pentru națiunea sârbă, iar cneazul este venerat ca un sfânt de Biserica Ortodoxă Sârbă și un erou în poezia epică sârbă.
Bătălii
modificarePrima sursă care menționează pătrunderea otomanilor pe teritoriul lui Lazăr este într-o cronică scrisă în 1381, când doi dintre supușii cneazului, Vitomir și Crep i-au învins pe turci în bătălia de la Dubravnița în apropierea orașului Paracin. După acest eveniment, nu s-a mai remarcat nici o ostilitate între Lazăr și turci până în 1386. Lazăr a adunat alți câțiva nobili sârbi, inclusiv Tvrtko, rege al Bosniei, iar în 1386 l-a înfrânt pe Timurtaș, generalul lui Murad, în bătălia de la Ploceanik, obligându-i pe otomani să se retragă la sud de Niș. În 1388, multe trupe sârbe au fost prezente în bătălia de la Bilecia, unde forțele aliate sârbo-bosniace i-au învins cu greu pe turci.[5]
Bătălia de la Kosovo Polje
modificareÎnaintea bătăliei, Lazăr a respins legământul de vasalitate și pace și a fost hotărât să lupte până la ultimul om, deoarece nu dorea să își trădeze poporul.[6]
I-a blestemat pe toți sârbii care nu l-au ajutat să lupte împotriva turcilor cu așa numitul „Blestem de la Kosovo” înscris la Gazimestan (Calea războinicului), unde se presupune că ar fi murit, astăzi este un monument pentru sârbii care au luptat împotriva turcilor.[6]
Moștenire
modificareEl a fost inclus pe locul 9 în lista și cartea din 1993 a celor mai proeminenți 100 de sârbi (sârbă: 100 најзнаменитијих Срба). Cartea cu cele 100 de biografii a fost redactată de membri ai Academiei Sârbe de Științe și Arte și anume Sava Vuković, Pavle Ivić, Dragoslav Srejović, Dejan Medaković, Dragomir Vitorović, Zvonimir Kostić, Vasilije Krestić, Miroslav Pantić și Danica Petrović.[7][8][9][10]
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ a b The Peerage
- ^ IdRef, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Robert Mantran, ed. (). Istoria Imperiului Otoman. BIC ALL. p. 39. ISBN 973-571-363-2.
Otomanii s-au întors împotriva celor două armate aliate, sârbe și bosniace: pe 15 iunie 1389, după o bătălie grea, turcii au învins pe câmpia de la Kosovo. Lazăr, făcut prizonier, a fost executat. Murâd I, care conducea lupta, a fost asasinat. Însă fiul său, Bâyezîd, era prezent și preluarea puterii s-a făcut fără consecințe grave pentru stat. Datorită victoriei de la Kosovo, noul suveran otoman moștenea un imperiu bine stabilit în Balcani.
- ^ Finkel, Caroline, Osman's Dream, (Basic Books, 2005), 20–21.
- ^ a b en Julie, Mertus (). „Kosovo: how myths and truths started a war”. Accesat în .
- ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „100 најзнаменитијих Срба :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în .
- ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „Резултати претраживања 100 najznamenitijih Srba :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Accesat în .[nefuncțională]
- ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în .