Leishmanioză viscerală

Leishmanioză viscerală
Specialitateboli infecțioase  Modificați la Wikidata
Simptomeslăbire[1]
febră
anorexie[*]
splenomegalie[*]
hepatomegalie[*]
diaree
portal hypertension[*][[portal hypertension (hypertension in the hepatic portal system)|​]]
ascites[*][[ascites (abnormal buildup of fluid in the abdomen)|​]]
anemie
Hipotensiune
Tahicardie  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticexaminare clinică[*]
Anamneză
Hemogramă
microscop optic
biopsie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9085.0  Modificați la Wikidata
ICD-10B55.0  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM085.0[2][3]  Modificați la Wikidata
OMIM608207
DiseasesDB7070
MeSH IDD007898[3]  Modificați la Wikidata

Leishmanioza viscerală (numită și kala-azar) [4] sau „ febra neagră ” este o boală parazitară endemică, produsă de Leishmania donovani, protozoar răspândit în India și în bazinul mediteraneean. Este cea mai severă formă de leishmanioză și, fără un diagnostic și tratament adecvat, este asociată cu mortalitate mare.[5]

Boala se transmite de la câine la om prin insecta numită flebotom.

Parazitul migrează către organele interne, cum ar fi ficatul, splina (deci „viscerală”) și măduva osoasă și, dacă este lăsat netratată, va duce aproape întotdeauna la moartea gazdei. Printre simptome se menționează: febră, scădere în greutate, oboseală, anemie, ulcer al mucoasei, umflare a ficatului și a splinei. O preocupare deosebită, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), este problema emergentă a co-infecției HIV/VL.[6]

VL este al doilea cel mai mare ucigaș de paraziți din lume (după malarie), responsabil pentru aproximativ 20.000 până la 30.000 de decese în fiecare an în întreaga lume.[7] [8]

Upendranath Brahmachari a sintetizat ureea stibamină (carbostibamidă) în 1922 și a stabilit că este un substitut eficient pentru ceilalți compuși care conțin antimoniu în tratamentul VL cauzat de Leishmania donovani.[9]

Note modificare

  1. ^ Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ Disease Ontology, accesat în  
  3. ^ a b Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  4. ^ „WHO | Visceral leishmaniasis”. www.who.int. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Das, Aritra; Karthick, Morchan; Dwivedi, Shweta; Banerjee, Indranath; Mahapatra, Tanmay; Srikantiah, Sridhar; Chaudhuri, Indrajit (). „Epidemiologic Correlates of Mortality among Symptomatic Visceral Leishmaniasis Cases: Findings from Situation Assessment in High Endemic Foci in India”. PLOS Neglected Tropical Diseases. 10 (11): e0005150. doi:10.1371/journal.pntd.0005150. ISSN 1935-2735. PMC 5117587 . PMID 27870870. 
  6. ^ „Leishmaniasis and HIV co-infection”. WHO. Arhivat din original la . 
  7. ^ „Leishmaniasis”. WHO Fact sheet N°375. World Health Organization. Accesat în . 
  8. ^ Desjeux P. (). „The increase of risk factors for leishmaniasis worldwide”. Transactions of the Royal Society of Tropical Medicine and Hygiene. 95 (3): 239–43. doi:10.1016/S0035-9203(01)90223-8. PMID 11490989. 
  9. ^ Hazra, Krishnakoli (). „Upendranath Brahmachari—forgotten Bengali scientist behind kala-azar cure got 2 Nobel nods”. theprint.in. Accesat în .