Lella Cincu
| O parte din referințele acestui articol sunt prezentate ca simple legături web, ceea face ca ele să fie în pericolul de a deveni inaccesibile în timp și astfel informația să nu mai fie verificabilă. Vă rugăm să completați citarea cu datele complete (titlu, autor, data publicării/accesării etc.). Câteva formate și uneltele Refscript și reFill sunt disponibile pentru a vă asista în formatare. |
| Lella Cincu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Timișoara, România |
| Decedată | (84 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | cântăreață de operă |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Muzică București |
| Premii | Ordinul Meritul Cultural[1] |
Modifică date / text  | |
Lella Cincu (n. , Timișoara, România – d. , București, România) a fost o soprană română.[2][3]
Educație
modificareA studiat vioara între 1931 și 1940 la Conservatorul Municipal din Timișoara sub îndrumarea Adelaidei Iancovici. Apoi, a studiat canto la Conservatorul de Arta Dramatică din Timișoara (1945-1947) și la Conservatorul din București (1947-1951) unde i-a avut ca mentori pe Arta Florescu, Constantin Stroescu, Jean Rânzescu, Ion Dumitrescu, Paul Constantinescu, Nicolae Buicliu și Zeno Vancea. A plecat la perfecționare în Italia (1957-1958) unde a studiat alături de Giulia Tess și Campo Gagliano.
Activitate
modificareA debutat pe 6 ianuarie 1953 cu rolul Siebel din Faust de Gounod pe scena Operei din București.[4] A activat apoi la Teatrul CFR Giulești (1947-1949), Opera Română (1952-1974) și Teatrul din St. Pölten, Austria (1975-1983). A susținut recitaluri de lieduri de Bach, Liszt, Schubert, Schumann, Handel, Strauss, Ravel, Debussy, Gluck, Grieg, Dvorak, Mahler, Korsakov, Faure, Gershwin, Haciaturian, Toselli, Caldara, Tosti, De Curtis.[5]
Roluri
modificare- Rigoletto
- Traviata
- Faust
- Carmen (Micaela)
- Ivan Susanin
- Fidelio (Marzelline)
- Dama de pică
- Falstaff
- Orfeu și Euridice
- Bărbierul din Sevilla
- Lucia di Lammermoor
- Manon
- Cosi fan Tutte
- Ora spaniolă
- Bal mascat (Oscar)
- Albert Herring
- Povestirile lui Hoffmann (Antonia)
- Don Giovanni
- Boema
- Amorul doctor de Pascal Bentoiu
- Ecaterina Teodoroiu de Emil Lerescu
- O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu
- Liliacul
- Văduva veselă
- Vânzătorul de păsări
- Silvia
- Paganini
- Țara surâsului
- Floarea din Hawai
- Calul Bălan
- My Fair Lady
- Voievodul țiganilor
- Madame Pompadour
- Orfeu în infern
- Studentul cerșetor
Premii
modificareA fost laureată la Festivalul Mondial al Tineretului, București, 1953. A participat și la Primăvara la Praga, 1954; a luat Premiul I la Verviers (Belgia), 1957. A fost decorată cu Ordinul Cultural clasa a III-a.[5]
Note
modificare- ^ Decret 34/2004, Lege5, , accesat în
- ^ A murit soprana Lella Cincu, Ziare.com,
- ^ Concert In Memoriam Lella Cincu, www.hotnews.ro
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Dicționar personalități, meditații, maxime - Lella CINCU”, Compendium, accesat în
Bibliografie
modificare- Cosma, Valeriu - Interpreți din România. Vol. I (A-F), București, 1996