Limandă
Stare de conservare

risc minim de dispariție[1]
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăActinopterygii
ClasăActinopteri
SubclasăNeopterygii
InfraclasăTeleostei
SupracohortăClupeocephala
CohortăEuteleosteomorpha
SubcohortăNeoteleostei
InfracohortăEurypterygia
DiviziuneAcanthopterygii
SubdiviziunePercomorphaceae
SerieCarangaria
OrdinPleuronectiformes
SubordinPleuronectoidei
SecțiuneCtenosquamata
SubsecțiuneAcanthomorphata
FamiliePleuronectidae
GenLimanda
Nume binomial
Limanda limanda[2]
L., 1758
Areal de răspândire

Limanda (Limanda limanda) este o specie din familia Pleuronectidae. Este un pește bentonic, care populează apele puțin adânci din jurul Europei de Nord, în special Marea Nordului, unde trăiește pe fundurile nisipoase până la adâncimi de circa 100 m. Poate ajunge până la 40 cm lungime și până la 1 kg greutate, deși cele mai multe specimene nu depășesc 20 cm.[3][4]

Descriere

modificare
 
O limandă pescuită

Limanda are un aspect asemănător atât cambulei comune, cât și celei aurii, și ochii săi de asemenea se află pe partea dreaptă a corpului. Suprafața superioară este de obicei de culoare maro-deschis cu pete întunecate, dar fără pete oranj tipice pentru cambula aurie. Se deosebește de cambula comună prin corpul său translucid. Aripile pectorale pot fi oranj. Linia laterală se remarcă printr-o arcuire semicirculară caracteristică deasupra aripii pectorale. Aripa dorsală și cea anală formează o curbă rotunjită suav în jurul marginilor corpului. Solzii au muchiile posterioare rotunjite, acest pește neavând proeminențe osoase mari. Mărimea tipică variază de la 25 la 40 cm.[5][4]

Hrana limandei constă din organisme zoobentonice precum viermi marini, moluște, anghile mici, amfipode, crustacee, echinoderme și peștișori mici.[4]

Răspândire

modificare

Limanda trăiește pe fundul apelor de lângă coastele nord-estica ale Oceanului Atlantic. Arealul său se întinde de la Golful Biscaya până în Islanda și Marea Albă și include Marea Nordului și partea de vest a Mării Baltice.[6]

Pescuitul comercial

modificare

Limanda este larg răspândită și până recent a fost de cele mai multe ori ignorată ca pește comercial, în cea mai mare parte fiind prinsă cu alte specii-țintă.[7][8] Oricum, populațiile în scădere ale altor pești alimentari precum codul și eglefinul au făcut ca limanda să devină o specie comercială tot mai importantă.[9] Este vizată acum de un număr tot mai mare de vase comerciale, în special în Marea Nordului. Unii bucătăria importanți precum Jamie Oliver au încercat să facă așa încât să fie consumată mai multă limandă ca să ia presiunea de pe speciile comerciale, care sunt actualmente puternic exploatate.[10]

  1. ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*][[The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2 |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în  
  3. ^ Fishbase. "Limanda limanda". Arhivat din original în . 
  4. ^ a b c Picton, B.E.; Morrow, C.C. (2005). "Limanda limanda" Encyclopaedia of Marine Life of Britain and Ireland. Habitas Online”. Arhivat din original în . 
  5. ^ NatureGate. "Dab: Limanda limanda". 
  6. ^ Food and Agriculture Organization of the United Nations. Retrieved 2013-12-17. "Species factsheet: Limanda limanda". 
  7. ^ Burton, Maurice; Burton, Robert (2002). "Dab".The international wildlife encyclopedia. 10. Marshall Cavendish. pp. 634–5. ISBN 978-0-7614-7266-7.
  8. ^ North Sea Task Force (1993). North Sea quality status report 1993. Fredensborg, Denmark: Olsen and Olsen. p. 70. ISBN 978-1-872349-07-7.
  9. ^ British Sea Fishing. „Dab”. 
  10. ^ JamieOliver.com. "Mediterranean-style Dab".