Limba engleză medie
Engleza medie Englissh, Englyssh | |
Regiuni | Anglia, Scoția sudică |
---|---|
Număr de vorbitori | 0 |
Perioadă de existență | 1066-secolul XV |
Sistem de scriere | alfabetul latin (variantă engleză) |
Tipologie lingvistică | SVO |
Clasificare | |
limbi indo-europene
| |
Statut oficial și codificare | |
ISO 639-2 | enm |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | enm[1] |
SIL | enm |
Extras | |
Oure fadir that art in heuenes, halewid be thi name, thi kyngdoom come to, be thi wille don, in erthe as in heuene. Yyue to vs this dai oure breed ouer othir substaunce, and foryyue to vs oure dettis, as we foryyuen to oure dettouris, and lede vs not in to temptacioun, but delyuere vs fro yuel. Amen. | |
Puteți vizita Wikipedia în engleza medie. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Engleza medie (engleză Middle English) este un numele dat de lingviștii istorici pentru diverse forme ale limbii engleze folosite între invazia normandă din 1066 și mijlocul secolului XV, adică în Evul Mediu Dezvoltat și Evul Mediu Târziu, când standardul din Chancery, o formă a englezei din Londra, a început să se răspândească.
Note
modificareVezi și
modificare