Limba siriacă

Limba siriacă (în siriacă: ܣܘܪܝܝܐ suryāyā) este o limbă semitică care este vorbită de aproximativ un milion de persoane în Orientul Mijlociu. Limba siriacă este urmașa limbii arameice care în perioada sa de apogeu se vorbea în tot Cornul Abundenței.

EvoluțieModificare

 
Omilia (Predica) la Evanghelia după Ioan. Manuscript siriac în stil estrangelo, capitol IX.

Evoluția limbii siriace poate fi grupată în trei faze distincte:

  • Siriacă antică — Limba din orașul Osroene (în siriacă: ܡܠܟܘܬܐ ܕܒܝܬ ܥܣܪܐ ܥܝܢܐ, ܥܝܢܐ, transliterat: Malcuṯā(e) dî-Bēt ʿŌsrā(e) ʿAînē(e)).
  • Siriacă medie — «Literar», se subdivide în:
    • Siriacă medie occidentală — Limbă literară și eclesiastică a creștinilor sirieni și maroniți.
    • Siriacă medie orientală — Limbă literară și eclesiastică a creștinilor caldeeni și asirieni.
  • Siriacă modernă — Grup de dialecte arameice ce persistă până în zilele noastre cu reminiscențe ale limbii clasice.

FonologieModificare

ConsolanteModificare

Fonologic, ca alte limbi Nord-vest Semitice, Siriaca are 22 consoane. Fenoamele consonante sunt:

Transliterare e b g d h u z i q l m n s a p ț q r ș t
Nume ܐܵܠܲܦ݂ ܒܹ݁ܝܬ݂ ܓ݁ܵܡܲܠ ܕ݁ܵܠܲܬ݂ ܗܹܐ ܘܲܘ ܙܲܝܢ ܚܹܝܬ݂ ܛܹܝܬ݂ ܝܘܿܕ ܟ݁ܵܦ݂ ܠܵܡܲܕ݂ ܡܝܼܡ ܢܘܼܢ ܤܸܡܟ݁ܲܬ݂ ܥܹܐ ܦܹ݁ܐ ܨܵܕ݂ܹܐ ܩܘܿܦ݂ ܪܹܝܫ ܫܝܼܢ ܬ݁ܲܘ
Literă ܐ ܒ݁، ܒ݂ ܓ ܕ ܗ ܘ ܙ ܚ ܛ ܝ ܟ ܠ ܡ ܢ ܣ ܥ ܦ ܨ ܩ ܪ ܫ ܬ
Pronunție (Fenom AFI) e b, v g, ɣ d, ð h u z ħ i k, x l m n s ʕ p, f q r ʃ t, θ
Înțeles bou casă cămilă ușă, poartă (gură pește) fereastră cîrlig armă gard roată braț palmă băț, nuia ape șarpe djed ochi gură drept (bidon) maimuță cap dinte semn

Fonetic, sunt câteva variații în pronunțarea limbii siriace în formele ei variate. Siriaca Clasică are două fluxe majore de pronunție: vestic și estic.

Variații de alfabetModificare

Unicode Estrangelo (clasic) Madenhoyo (estic) Serto (vestic) Denumire Literă
ܐ       Olaf
ܒ       Bet
ܓ       Gomal
ܕ       Dolad
ܗ       Hēh
ܘ       Uau
ܙ       Zain
ܚ       Hēt
ܛ       Teth
ܝ       Iud
ܟ       Kof
ܠ       Lomad
ܡ       Miem
ܢ       Nuen
ܣ       Semkat
ܥ       'Ein
ܦ       Fe
ܨ       Țode
ܩ       Qof
ܪ       Rieș
ܫ       Șien
ܬ       Tau

VocalizeModificare

Se folosesc clustere de vocalizare pentru plasarea unei vocale însă în tabelul care va urma vom folosi o literă din alfabet pentru a ușura wikizarea.

Tabel de vocalizare folosind litera ܐ pentru plasarea vocalei:

transliterare ah uh eeh eh ih oh ooh ee
vocala ܐܵ ܐ݈ ܐܸ

ܐܹ

ܐܲ ܐܿ ܘ݂ ܐܼ
pronunție ey ei

Valoare NumericăModificare

După adoptarea obiceiului din cultura greacă, în a doua parte din sec. II d.Hr. literele semitice au fost utilizate pentru a denota numere.

literă valoare numerică literă valoare numerică literă valoare numerică
ܐ 1 ܝ 10 ܩ 100
ܒ 2 ܟ 20 ܪ 200
ܓ 3 ܠ 30 ܫ 300
ܕ 4 ܡ 40 ܬ 400
ܗ 5 ܢ 50 ܢܿ 500
ܘ 6 ܣ 60 ܣܿ 600
ܙ 7 ܥ 70 ܥܿ 700
ܚ 8 ܦ 80 ܦܿ 800
ܜ 9 ܨ 90 ܨܿ 900

IstoricModificare

Literatură Aramaică SiriacăModificare

 
Cele șase fericiri[1] (Matei 5:8, 5:1-5:12) dintr-o Peshitta Est Siriacă.
ܛܽܘܒ݂ܰܝܗܽܘܢ ܠܰܐܝܠܶܝܢ ܕ݁ܰܕ݂ܟ݂ܶܝܢ ܒ݁ܠܶܒ݁ܗܽܘܢ ܕ݁ܗܶܢܽܘܢ ܢܶܚܙܽܘܢ ܠܰܐܠܳܗܳܐ ܀
Ṭûḇa·i·hûun lā·eilêin dā·ḏîkêin bî·lêb·hûun: dî·hênûun nê·ḥâzûun lā·Elôhôe ..
ܛܘܼܒܲܝܗܘܿܢ ܠܐܲܝܠܹܝܢ ܕܲܕ݂ܟܹܝܢ ܒܠܸܒ̇ܗܘܿܢ܄ ܕܗܸܢ݂ܘܿܢ ܢܸܚܙܘܿܢ ܠܐܲܠܵܗܵܐ ܀
ṯūovē·i·hūon lē·eilęin đē·dîcęin ɓî·lęɓ·hūon đî·hęnūon nę·ĥâzūon lē·Elāhāe ..
'Bunătate lor acelor de curați în inimă lor, de acei vor vedea lui Dumnezeu (Dumnezeului).'

În secolul al III-lea, în Edessa s-a început folosirea dialectului aramaic siriac ca limbă religioasă. Nu există dovezi căci adoptarea dialectului siriac a limbii poporului Asirian, era să efectueze misiune. Mult efort a fost făcut pentru producerea unei traduceri autoritative a Bibliei în siriacă, numită Peshitta (ܦܫܝܛܬܐ Peșīṭtā). La acea vreme, Efrem Sirianul producea cea mai prețuită colecție de poezie și teologie în aramaică siriacă.


  1. ^ Și în tradiția liturgică creștină bizantină, cel de-al treilea antifon constă din troparul zilei combinat cu versuri din psalmi, ca în tradiția liturgică iudaică care constă în iertăciuni (șehilot) combinate cu versuri din psalmi, în timp ce în tradiția slavă și românească, cel de-al treilea antifon provine din Fericiri care se regăsesc în Predica de pe Munte.