Limba siriacă

Clasificare
Limba siriacă ܠܫܢܐ ܣܘܪܝܝܐ
Data apariției	1 d.Hr.
Număr de vorbitori	Nu mai Există. Este acum Arabă
Dispariție	1300
Sistem de scriere	Syriac[] Estrangela[]
limbi afro-asiatice Limbi semitice West Semitic^⁠(d) Central Semitic^⁠(d) Northwest Semitic^⁠(d) limba aramaică Limba siriacă
Statut oficial și codificare
ISO 639-2	syc^[1]
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	syc^[1]
Puteți vizita Wikipedia în Limba siriacă.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Limba siriacă (în siriacă: ܣܘܪܝܝܐ suryāyā) este o limbă semitică care a fost vorbită în Orientul Mijlociu. Limba siriacă este urmașa limbii arameice care în perioada sa de apogeu se vorbea în tot Cornul Abundenței.

Evoluție

Omilia (Predica) la Evanghelia după Ioan. Manuscript siriac în stil estrangelo, capitol IX.

Evoluția limbii siriace poate fi grupată în trei faze distincte:

Siriacă antică — Limba din orașul Osroene (în siriacă: ܡܠܟܘܬܐ ܕܒܝܬ ܥܣܪܐ ܥܝܢܐ, ܥܝܢܐ, transliterat: Malcuṯā(e) dî-Bēt ʿŌsrā(e) ʿAînē(e)). (1-476)
Siriacă medie — «Literar», se subdivide în:(476-802)
- Siriacă medie occidentală — Limbă literară și eclesiastică a creștinilor sirieni și maroniți.
- Siriacă medie orientală — Limbă literară și eclesiastică a creștinilor caldeeni și asirieni.
Siriacă modernă — Grup de dialecte arameice ce a murit cu reminiscențe ale limbii clasice. (802-1300)

Fonologie

Consolante

Fonologic, ca alte limbi Nord-vest Semitice, Siriaca are 22 consoane. Fenoamele consonante sunt:

Transliterare	e	b	g	d	h	u	z	ḥ	ṭ	i	q	l	m	n	s	a	p	ț	q	r	ș	t
Nume	ܐܵܠܲܦ݂	ܒܹ݁ܝܬ݂	ܓ݁ܵܡܲܠ	ܕ݁ܵܠܲܬ݂	ܗܹܐ	ܘܲܘ	ܙܲܝܢ	ܚܹܝܬ݂	ܛܹܝܬ݂	ܝܘܿܕ	ܟ݁ܵܦ݂	ܠܵܡܲܕ݂	ܡܝܼܡ	ܢܘܼܢ	ܤܸܡܟ݁ܲܬ݂	ܥܹܐ	ܦܹ݁ܐ	ܨܵܕ݂ܹܐ	ܩܘܿܦ݂	ܪܹܝܫ	ܫܝܼܢ	ܬ݁ܲܘ
Literă	ܐ	ܒ݁، ܒ݂	ܓ	ܕ	ܗ	ܘ	ܙ	ܚ	ܛ	ܝ	ܟ	ܠ	ܡ	ܢ	ܣ	ܥ	ܦ	ܨ	ܩ	ܪ	ܫ	ܬ
Pronunție (Fenom AFI)	e	b, v	g, ɣ	d, ð	h	u	z	ħ	tˤ	i	k, x	l	m	n	s	ʕ	p, f	sˤ	q	r	ʃ	t, θ
Înțeles	bou	casă	cămilă	ușă, poartă (gură pește)	fereastră	cârlig	armă	gard	roată	braț	palmă	băț, nuia	ape	șarpe	djed	ochi	gură	drept (bidon)	maimuță	cap	dinte	semn

Fonetic, sunt câteva variații în pronunțarea limbii siriace în formele ei variate. Siriaca Clasică are două fluxe majore de pronunție: vestic și estic.

Variații de alfabet

Unicode	Estrangelo (clasic)	Madenhoyo (estic)	Serto (vestic)	Denumire Literă
ܐ				Olaf
ܒ				Bet
ܓ				Gomal
ܕ				Dolad
ܗ				Hēh
ܘ				Uau
ܙ				Zain
ܚ				Hēt
ܛ				Teth
ܝ				Iud
ܟ				Kof
ܠ				Lomad
ܡ				Miem
ܢ				Nuen
ܣ				Semkat
ܥ				'Ein
ܦ				Fe
ܨ				Țode
ܩ				Qof
ܪ				Rieș
ܫ				Șien
ܬ				Tau

Vocalize

Se folosesc clustere de vocalizare ◌ pentru plasarea unei vocale însă în tabelul care va urma vom folosi o literă din alfabet pentru a ușura wikizarea.

Tabel de vocalizare folosind litera ܐ pentru plasarea vocalei:

transliterare	ah	eeh	eh	ih	oh	ooh	ee
vocala	ܐܵ	ܐܸ	ܐܹ	ܐܲ	ܐܿ	ܘ݂	ܐܼ
pronunție	eā	eę	eē	ey	eơ	uō	ei

Valoare Numerică

După adoptarea obiceiului din cultura greacă, în a doua parte din sec. II d.Hr. literele semitice au fost utilizate pentru a denota numere.

literă	valoare numerică	literă	valoare numerică	literă	valoare numerică
ܐ	1	ܝ	10	ܩ	100
ܒ	2	ܟ	20	ܪ	200
ܓ	3	ܠ	30	ܫ	300
ܕ	4	ܡ	40	ܬ	400
ܗ	5	ܢ	50	ܢܿ	500
ܘ	6	ܣ	60	ܣܿ	600
ܙ	7	ܥ	70	ܥܿ	700
ܚ	8	ܦ	80	ܦܿ	800
ܜ	9	ܨ	90	ܨܿ	900

Istoric

Literatură Aramaică Siriacă

Cele șase fericiri^[2] (Matei 5:8, 5:1-5:12) dintr-o Peshitta Est Siriacă.
ܛܽܘܒ݂ܰܝܗܽܘܢ ܠܰܐܝܠܶܝܢ ܕ݁ܰܕ݂ܟ݂ܶܝܢ ܒ݁ܠܶܒ݁ܗܽܘܢ ܕ݁ܗܶܢܽܘܢ ܢܶܚܙܽܘܢ ܠܰܐܠܳܗܳܐ ܀
Ṭûḇa·i·hûun lā·eilêin dā·ḏîkêin bî·lêb·hûun: dî·hênûun nê·ḥâzûun lā·Elôhôe ..
ܛܘܼܒܲܝܗܘܿܢ ܠܐܲܝܠܹܝܢ ܕܲܕ݂ܟܹܝܢ ܒܠܸܒ̇ܗܘܿܢ܄ ܕܗܸܢ݂ܘܿܢ ܢܸܚܙܘܿܢ ܠܐܲܠܵܗܵܐ ܀
ṯūovē·i·hūon lē·eilęin đē·dîcęin ɓî·lęɓ·hūon đî·hęnūon nę·ĥâzūon lē·Elāhāe ..
'Bunătate lor acelor de curați în inimă lor, de acei vor vedea lui Dumnezeu (Dumnezeului).'

În secolul al III-lea, în Edessa s-a început folosirea dialectului aramaic siriac ca limbă religioasă. Nu există dovezi căci adoptarea dialectului siriac a limbii poporului Asirian, era să efectueze misiune. Mult efort a fost făcut pentru producerea unei traduceri autoritative a Bibliei în siriacă, numită Peshitta (ܦܫܝܛܬܐ Peșīṭtā). La acea vreme, Efrem Sirianul producea cea mai prețuită colecție de poezie și teologie în aramaică siriacă.

^ ^a ^b Language
^ Și în tradiția liturgică creștină bizantină, cel de-al treilea antifon constă din troparul zilei combinat cu versuri din psalmi, ca în tradiția liturgică iudaică care constă în iertăciuni (șehilot) combinate cu versuri din psalmi, în timp ce în tradiția slavă și românească, cel de-al treilea antifon provine din Fericiri care se regăsesc în Predica de pe Munte.

[96414f91692e3b9eba24dbc0dcb3fbf7-1] Language

[2] Și în tradiția liturgică creștină bizantină, cel de-al treilea antifon constă din troparul zilei combinat cu versuri din psalmi, ca în tradiția liturgică iudaică care constă în iertăciuni (șehilot) combinate cu versuri din psalmi, în timp ce în tradiția slavă și românească, cel de-al treilea antifon provine din Fericiri care se regăsesc în Predica de pe Munte.

[1]

[2]