Listă de castele din Albania
articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia
Această pagină prezintă o parte dintre castelele și fortificațiile din Albania. În total, 158 de castele și fortificații din țară au dobândit statutul de monument al patrimoniului cultural din Albania[1][2].
Nr. | Nume | Locație | Stare | Altitudine | Construcție | Descriere | Imagine |
---|---|---|---|---|---|---|---|
1 | Castelul Krujë (în albaneză Kalaja e Krujës) |
Kruja 41°30′25″N 19°47′38″E / 41.506944°N 19.793889°E |
reabilitat | 557 m | 1190, 1982 | castelul a reprezentat centrul militar al rebeliunii lui Skanderbeg împotriva Imperiului Otoman (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
2 | Castelul Gjirokastër (în albaneză Kalaja e Gjirokastrës) |
Gjirokastra 40°04′26″N 20°08′27″E / 40.073822°N 20.140750°E |
reabilitat | 336 m | sec. XII, 1812 | cetatea domină orașul Gjirokastra și are vedere la traseul important strategic de-a lungul văii omonime (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
3 | Castelul Berat (în albaneză Kalaja e Beratit) |
Berat 40°42′31″N 19°56′45″E / 40.708514°N 19.945727°E |
reabilitat | 214 m | sec. XIII | castelul este construit pe un deal stâncos pe malul stâng al râului Osum, cu vedere la orașul Berat | |
4 | Castelul Rozafa (în albaneză Kalaja e Rozafës) |
Shkodër 42°02′47″N 19°29′37″E / 42.046468°N 19.493669°E |
în ruină | 130 m | sec. IV-III î.Hr. | situat pe un deal și înconjurat de râurile Buna și Drin, castelul a fost construit în antichitate. A fost o fortăreață iliriană până când a fost capturat de către romani în 167 î.Hr. | |
5 | Castelul Ali Pașa din Butrint (în albaneză Kalaja e Ali Pashës) |
Butrint 39°44′30″N 19°59′33″E / 39.741619°N 19.992480°E |
reabilitat | 30 m | 1808 | castelul se află la 2,4 km spre vest, la gura Canalului Vivari. A fost construit pentru a preveni avansarea forțelor franceze din Corfu | |
6 | Castelul Bashtovë (în albaneză Kalaja e Bashtovës) |
Vilë-Ballaj 41°02′49″N 19°29′47″E / 41.046900°N 19.496500°E |
în ruină | 0,2 m | sec. XV | situat în apropierea gurii de vărsare a râului Shkumbin în Marea Adriatică în centrul Albaniei (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
7 | Castelul Porto Palermo (în albaneză Kalaja e Porto Palermos) |
Himara 40°03′44″N 19°47′27″E / 40.062248°N 19.790703°E |
reabilitat | 113 m | sec. XV | castelul de formă triunghiulară este situat în golful închis Porto Palermo, pe Riviera Albaneză (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
8 | Castelul Rodoni (în albaneză Kalaja e Rodonit) |
Capul Rodon 41°35′09″N 19°26′53″E / 41.585815°N 19.448147°E |
în ruină | 1 m | 1452, 1500 | conform lui Marin Barleti, castelul a fost distrus de forțele Imperiului Otoman în 1467. În 1500, castelul a fost reconstruit de către Republica Veneția | |
9 | Castelul Elbasan (în albaneză Kalaja e Elbasanit) |
Elbasan 41°06′47″N 20°04′54″E / 41.113188°N 20.081693°E |
în ruină | 133 m | sec. XV | fortăreață de formă dreptunghiulară care găzduiește în interiorul zidurilor sale 12 monumente de patrimoniu cultural | |
10 | Castelul Tepelena (în albaneză Kalaja e Tepelenës) |
Tepelena 40°17′57″N 20°01′17″E / 40.299167°N 20.021483°E |
în ruină | 190 m | 1819 | zidurile acestui castel nu formează un model geometric regulat. A servit cândva drept a doua reședință a lui Ali Pașa din Ioannina | |
11 | Castelul Lezhë (în albaneză Kalaja e Lezhës) |
Lezha 41°47′01″N 19°39′00″E / 41.783678°N 19.649914°E |
în ruină | 322 m | sec. IX | fortificație masivă construită pe ruinele vechiului Akrolis (Lissus). A fost incendiat în 1478 și 1503 de localnici, care au încercat să înlăture armatele invadatoare otomane după stabilirea bazei lor militare acolo | |
12 | Castelul Durrës (în albaneză Kalaja e Durrësit) |
Durrës 41°18′38″N 19°26′46″E / 41.310530°N 19.446060°E |
reabilitat | 3,3 m | sec. V | castelul a fost construit de către împăratul bizantin Anastasiu I, care s-a născut la Durrës (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
13 | Castelul Petrelë (în albaneză Kalaja e Petrelës) |
Petrelë 41°15′17″N 19°51′15″E / 41.254795°N 19.854176°E |
reabilitat | 329 m | sec. VI | situat pe un deal stâncos, deasupra satului omonim, castelul are formă triunghiulară cu două turnuri de observație (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
14 | Castelul Prezë (în albaneză Kalaja e Prezës) |
Prezë 41°25′53″N 19°40′20″E / 41.431477°N 19.672327°E |
reabilitat | 253 m | anii 550 | situat pe un deal în satul Prezë, castelul a aparținut cândva familiei Thopia care conducea regiunea | |
15 | Castelul Lëkurësi (în albaneză Kalaja e Lëkurësit) |
Sarandë 39°51′57″N 20°01′33″E / 39.865875°N 20.025714°E |
în ruină | 246 m | 1537 | castelul a fost construit de sultanul Soliman Magnificul care atacase Corfu și trebuia să controleze portul Saranda și drumul spre Butrint | |
16 | Castelul Libohova (în albaneză Kalaja e Libohovës) |
Libohova 40°01′53″N 20°15′56″E / 40.031393°N 20.265551°E |
reabilitat | 455 m | 1798 | castelul a fost dăruit de Ali Pașa din Ioannina surorii sale Shanisha, care s-a născut în Libohova (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
17 | Castelul Ishëm (în albaneză Kalaja e Ishmit) |
Ishëm 41°32′21″N 19°35′44″E / 41.539281°N 19.595598°E |
în ruină | 204 m | 1574 | situat în apropierea râului Ishëm, castelul a fost construit de otomani pentru a opri revoltele țărănești (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
18 | Castelul Delvina (în albaneză Kalaja e Delvinës) |
Delvina 39°56′49″N 20°05′27″E / 39.946833°N 20.090722°E |
în ruină | 221 m | sec. XIV | castelul, în formă de elipsă, ale cărui ziduri de protecție înconjoară un deal stâncos abrupt de aproximativ 60 de metri lungime și 30 de metri lățime, a jucat un rol strategic în închiderea bazinului Delvina și a zonei Rëzomë către valea Drino | |
19 | Castelul Borsh (în albaneză Kalaja e Borshit) |
Borsh 40°04′12″N 19°51′22″E / 40.069870°N 19.856091°E |
în ruină | 287 m | sec. IV î.Hr. | cunoscut istoric sub numele de Castelul din Sopot după numele dealului pe care se află, castelul a fost grav avariat în timpul invaziilor barbare din secolele al V-lea și al VI-lea, fiind reconstruit în Evul Mediu, când și-a luat numele actual | |
20 | Castelul Kaninë (în albaneză Kalaja e Kaninës) |
Kaninë 40°26′40″N 19°31′17″E / 40.444566°N 19.521313°E |
în ruină | 325 m | sec. VI | în secolele al XIII-lea și al XIV-lea, castelul a fost transformat într-un centru militar al Regatului Albaniei. Ulterior, a fost remodelat de Soliman Magnificul în 1530 și de feudalii albanezi din Vlorë în secolele al XVII-lea și al XIX-lea (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
21 | Castelul Venețian Acropolis (în albaneză Kalaja Venedikase e Akropolit) |
Butrint 39°44′46″N 20°01′12″E / 39.746108°N 20.019950°E |
reabilitat | 253 m | sec. XIV | în 1386, Republica Veneția a cumpărat pământul din apropiere de Butrint de la Contele de Anjou. Castelul a fost construit în secolul al XIV-lea pe cel mai înalt punct al peninsulei | |
22 | Castelul Dajti (în albaneză Kalaja e Dajtit) |
Parcul Național Dajti 41°21′13″N 19°55′20″E / 41.353611°N 19.922222°E |
sit arheologic | 1.200 m | sec. VI | sit arheologic de 1,12 hectare care cuprinde ruinele unei fortificații romane și mai multe locuințe. Aparține antichității târzii, fiind probabil construit peste fundații ilirice (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
23 | Castelul Drisht (în albaneză Kalaja e Drishtit) |
Drisht 42°07′36″N 19°36′44″E / 42.126724°N 19.612139°E |
în ruină | 200 m | sec. IX, 1396–1478 | cele mai timpurii urme ale fortificațiilor datează din neoliticul târziu. În sec. al IX-lea, a făcut parte din apărarea principatului Zeta. O parte din castel a fost construită în sec. al XIII-lea, în timpul stăpânirii bizantine. Zidurile și turnurile actuale datează din 1396–1478 în timpul erei venețiane | |
24 | Castelul Gjon Boçari (în albaneză Kalaja e Gjon Boçari) |
Tragjas 40°18′40″N 19°30′09″E / 40.311242°N 19.502606°E |
în ruină | 125 m | sec. XVII | castel construit de familia Boçari, una dintre principalele familii albaneze din Vlorë, în secolul al XVI-lea și a fost extins în secolul al XVII-lea. Pereții de piatră cu deschideri de tragere formează un dreptunghi, iar colțurile de nord și de est includ turnuri înalte (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
25 | Castelul Himara (în albaneză Kalaja e Himarë) |
Himara 0°N 0°E / 40,1177790°N 19,7316719°E |
reabilitat | 130 m | sec. V-IV î.Hr. | controla drumul de pe coastă dintre Orik și Buthroto. În secolul I î.Hr., geograful grec Strabon a lăsat o descriere detaliată a coastelor mărilor Adriatică și Ionică, menționând „În munții Akrokeraune se află castelul Himara...” (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
26 | Castelul Këlcyrë (în albaneză Kalaja e Këlcyrës) |
Këlcyrë 40°18′30″N 20°11′07″E / 40.308277°N 20.185367°E |
în ruină | 250 m | sec. IV-III î.Hr. | castel construit pentru prima dată în sec. IV-III î.Hr. de triburile iliriene din regiune | |
27 | Castelul Margëlliç (în albaneză Kalaja e Margëlliçit) |
Margëlliç 40°40′18″N 19°40′02″E / 40.6718°N 19.6673°E |
în ruină | 306 m | sec. VII | castelul datează din sec. al VII-lea și se găsește pe vârful unui deal. A făcut parte din sistemul de apărare al orașului antic Byllis. Castelul a fost, de asemenea, scena unei bătălii din Al Doilea Război Mondial între Wehrmacht și partizanii albanezi (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
28 | Castelul Pecës (în albaneză Kalaja e Pecës) |
Kukës 42°05′50″N 20°25′22″E / 42.097359°N 20.422866°E |
în ruină | 50 m | sec. VI î.Hr. | construit de triburile iliriene din regiune, este situat pe o peninsulă de pe actualul lac de acumulare Fierza. În interiorul castelului se află o biserică construită de Iustinian | |
29 | Castelul Pogradec (în albaneză Kalaja e Pogradecit) |
Pogradeț 40°54′30″N 20°38′46″E / 40.908289°N 20.646173°E |
în ruină | 205 m | sec. V î.Hr. | a fost construit pe o așezare iliră din sec. al V-lea î.Hr., fiind propusă o identificare cu vechea cetate Enkelana (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
|
30 | Castelul Tirana (în albaneză Kalaja e Tiranës) |
Tirana 41°19′35″N 19°49′19″E / 41.326389°N 19.821944°E |
reabilitat | 100 m | sec. XIII | rămășiță din epoca bizantină, cetatea este locul unde principalele drumuri est-vest și nord-sud se încrucișau, în centrul Tiranei. Actuala fortificație are trei turnuri cunoscute și este în curs de restaurare (monument al patrimoniului cultural al Albaniei) |
Note
modificare- ^ „12 Kështjella shqiptare mund t'i vizitoni online në 3D” [Puteți vizita online 12 castele albaneze în 3D]. Gazeta Mapo (în albaneză). . Accesat în .
- ^ sq Karaiskaj, Gjerak (). Pesë mijë vjet fortifikime në Shqipe [Cinci mii de ani de fortificații în Albania]. Tirana: Shtëpia Botuese "8 Nëntori. OCLC 490639958.