Nu confundați cu Corfu (oraș).

Corfu (greacă Κέρκυρα - Kerkyra) este o insulă a Greciei, în Marea Ionică, aproape de coasta albaneză, de care este despărțită printr-o o strâmtoare cu o lățime de 3 până la 25 de km. Este de asemenea o Prefectură ce mai conține o serie de insule mici din apropiere printre care cele mai importante sunt insulele Paxoi și Othonoi.

Νομός Κέρκυρας
Κέρκυρα
—  insulă  —
Pontikonisi.jpg
Νομός Κέρκυρας (Grecia)
Poziția geografică în Grecia
Coordonate: 39°37′26″N 19°49′12″E / 39.623888888889°N 19.82°E

ȚarăFlag of Greece.svg Grecia
RegiuneInsulele Ionice

ReședințăCorfu

Suprafață
 - Total613,6 km²

Populație (2011)
 - Total102,071 locuitori
 - Densitate166 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal490 82, 490 83, 490 84, 491 00

Localități înfrățite
 - VeronaItalia
 - LatakiaSiria
 - La Baule-EscoublacFranța
 - Gold CoastAustralia
 - MeißenGermania
 - TroisdorfGermania
 - BariItalia
 - BrindisiItalia
ISO 3166-2GR-22

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata

Poziția regiunii Νομός Κέρκυρας
Poziția regiunii Νομός Κέρκυρας

Municipalități și comunitățiModificare

Municipalitate Cod YPES Reședință (dacă e diferită) Cod poștal Cod zonal
Achilleio 2602 Gastouri 490 84 26610-39
Agios Georgios 2601 Agros 490 83 26630-7
Corfu (oraș) 2607 491 00 26610
Esperion 2604 Velonades 490 81 26630-7
Faiakes 2616 Hypsos 490 83 26610-97
Kassopaia 2606 Kassiopi 491 00 26630-91
Korissia 2608 Argyrades 490 80 26620-5
Lefkimmi 2609 490 80 26620-2
Meliteieis 2611 Moraitika 490 81 26610-7
Palaiokastritsa 2613 Lakones 490 83 26630-4
Parelioi 2615 Kokkini 491 00 26610-9
Paxoi 2614 Gaios 490 82 26620-3
Thinali 2605 Acharavi 491 00 26630-63
Comunitate Cod YPES Reședință (dacă e diferită) Cod poștal Cod zonal
Ereikoussa 2603 491 00 26630-7
Mathraki 2610 491 00 26630-71
Othonoi 2612 491 00 26630-71

IstorieModificare

Perioada medievalăModificare

Corfu (1207–1214 și 1386–1797) a fost cucerit de Veneția de la conducătorul său genovez la scurt timp după a Cruciada a patra. Insula a fost apoi repede preluată de Despotatul Epirului condus de Teodor Comnen Dukas, dar a fost cucerită în 1258 de Regatul Siciliei sub conducerea regelui Manfred. Insula a rămas sub stăpânirea angevină până în 1386, când Veneția a recăpătat controlul, care va dura până la sfârșitul Republicii în 1797. Din epoca medievală și până în secolul al XVII-lea, insula a fost recunoscută ca un bastion al statelor europene împotriva Imperiului Otoman și a devenit unul dintre cele mai fortificate locuri din Europa. Fortificațiile insulei au fost folosite de venețieni pentru a se apăra împotriva intrării otomane în Marea Adriatică.[1] Corfu a respins câteva asedii otomane, înainte de a trece sub stăpânirea britanică după Războaiele Napoleoniene.[2][3][4]

NoteModificare

  1. ^ Johann Georg Keyssler (1760). Travels Through Germany, Bohemia, Hungary, Switzerland, Italy, and Lorrain: Giving a True and Just Description of the Present State of Those Countries …. G. Keith. p. 54. Retrieved 6 July 2013. Corfu is not only a bulwark to the Venetians against the attack of a foreign enemy,... [...] ....and, since count Schulenburg caused several fortifications to be added to it, it may justly be looked upon as one of the strongest places in Europe.
  2. ^ The Scots Magazine and Edinburgh Literary Miscellany. 71. Archibald Constable. . p. 916. Accesat în . Under the Venetians, in the middle ages, and down even to the seventeenth century, Corfu was esteemed the advanced bastion and bulwark of the Christian states, against the Ottoman power, when the Solymans and the Sclims menaced ... 
  3. ^ John Julius Norwich (). The Middle Sea: A History of the Mediterranean. Knopf Doubleday Publishing Group. p. 385. ISBN 978-0-307-38772-1. Accesat în . For Venice only a single bulwark remained: Corfu. The army that, early in 1716, the Grand Vizir flung against the citadel of Corfu consisted of 30,000 infantry and some 3,000 horse. 
  4. ^ Elizabeth Mary Leveson-Gower Grosvenor Westminster (2d marchioness of) (). Narrative of a Yacht Voyage in the Mediterranean: During 1840–41. J. Murray. p. 250. Accesat în . Corfu thus became a strong bulwark against the Turks, whose frequent attacks were successfully repulsed. In 1716 it was besieged for forty-two days by a formidable Ottoman army and fleet, and several daring attempts were made to storm ... 

Vezi șiModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Corfu