Vido
Nume în limba locală: Βίδο
Poreclă: Ptychia (în greacă Πτυχία)
Corfu town 95.JPG
Perspectivă asupra insulei
Geografie
MareInsulele Ionice  Modificați la Wikidata
Coordonate39°38′30″N 19°55′30″E / 39.6417°N 19.925°E
ArhipelagInsulele Ionice  Modificați la Wikidata
Suprafață0,538 km²  Modificați la Wikidata
Țară
Flag of Greece.svg Grecia
Demografie
PopulațieModificați la Wikidata

Vido (în greacă Βίδο), cunoscută și sub numele de Ptychia (în greacă Πτυχία), este o insulă care aparține de arhipelagul Insulelor Ionice, situată la est de insula Corfu, în Grecia. Măsurând mai puțin de un kilometru în diametru, Vido se află la gura portului orașului Corfu.

Primul Război MondialModificare

Soldați sârbi morți de tifos pe insulă.
Mausoleul comemorativ al sârbilor morți.

În decembrie 1915, în timpul Primului Război Mondial, după retragerea armatei sârbe prin Muntenegru și Albania ca urmare a invaziei austro-germano-bulgare, Antanta a evacuat cea mai mare parte a trupelor sârbe, civili, precum și guvernul Regatului Serbiei pe insula Corfu (un contingent a fost trimis și la Bizerta, iar mulți dintre refugiații civili au fost acceptați de Franța).

    Vezi și articolul:  [[]]Vezi și articolele Retragerea armatei sârbe prin Albania și Campania din Serbia (Primul Război Mondial)Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Insula Vido, aflată lângă Corfu, a servit drept loc de izolare pentru soldații sârbi și civilii care sufereau de tifos exantematic. În pofida eforturilor Aliaților, condițiile improvizate ale facilităților medicale, numărul prea mare de pacienți de pe insulă, precum și starea biologică a multora dintre aceștia au făcut ca mortalitatea să fie extrem de ridicată în rândul celor aflați acolo.

Suprafața mică de teren disponibilă, precum și solul stâncos au făcut imposibilă înhumarea tuturor victimelor, astfel că o parte dintre cadavrele celor morți de tifos au fost pur și simplu îngrămădite pe barje și aruncate în mare peste bord, după ce au fost legate de roci pentru a le îngreuna, astfel încât să nu plutească. Câteva mii de persoane au fost astfel înmormântate în apele mării. Acest episod din istoria insulei este rememorat datorită scriitorului sârb Milutin Bojić, prin poezia sa numită „Plava grobnica” (în română Cimitirul Albastru).

În 1936 a fost ridicat pe insulă un mausoleu, pentru a comemora pe sârbii morți acolo.

BibliografieModificare

  • Đorđević, Mihailo (). Serbian Poetry and Milutin Bojić . New York: Columbia University Press. ISBN 978-0-914710-27-1. 
  • Judah, Tim () [1997]. The Serbs: History, Myth and the Destruction of Yugoslavia (ed. 2nd). New Haven, Connecticut: Yale University Press. ISBN 978-0-300-08507-5. 
  • Kurapovna, Marcia Christoff (). Shadows on the Mountain: The Allies, the Resistance, and the Rivalries that Doomed WWII Yugoslavia. New Brunswick, New Jersey: John Wiley & Sons. ISBN 978-0-470-61566-9. 
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vido

Vezi șiModificare