Listă de plante din munții României
articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia
În zona alpină a Carpaților cresc numeroase plante cu flori foarte atrăgătoare ca aspect și colorit. Aceste plante înfloresc pe coaste, stânci, stârnind admirația turiștilor care vizitează munții României. În continuare este prezentată o listă de plante din munții României în ordine alfabetică:
Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)
Listă de flori din munții RomânieiModificare
Plante de primăvarăModificare
- Anghelină (Primula longiflora)
- Brândușa de munte[1] (Crocus heuffelianus)
- Ciuboțica cucului de munte (Primula elatior)
- Degetăruț pitic (Soldanella pusilla)
- Degetăruț (Soldanella montana și Soldanella alpina)
- Ochiul găinii (Primula minima)
- Ghințură de primăvară (Gentiana verna)
- Piciorul cocoșului de munte (Ranunculus montanus)
- Rușcuța de primăvară (Adonis vernalis)[2]
- Sisinei de munte (Dediței) (Pulsatilla alba)
- Stânjenel mic de munte (Iris ruthenica)
Plante de pajiștiModificare
Ochincele (Gentiana nivalis)
- Anghinarea oilor (Hypochaeris uniflora)
- Albăstreaua de munte (Centaurea pinnatifida)
- Argințică (Dryas octopetala)
- Armeria (Armeria alpina)
- Capul călugărului (Leontodon pseudotaraxaci)
- Cerențel de munte (Geum reptans)
- Cruciuliță lânoasă (Senecio capitatus)
- Cruciuliță de munte (Senecio carpaticus)
- Clopoțel (Campanula napuligera)
- Clopoțel de munte (Campanula alpina)
- Clopoțel pitic de stâncă (Campanula cochlearifolia)
- Coacăză (Bruckenthalia spiculifolia)
- Cornuț de munte (Cerastium arvense)
- Ciuboțica ursului (Cortusa matthioli)
- Ciucușoară de munte (Alyssum repens)
- Ciurul zânelor (Carlina acaulis)
- Cimbru mare de munte (Calamintha baumgarteni)
- Crinișor de stâncă (Lloydia serotina)
- Cupă (Gentiana kochiana)
- Garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius)
- Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)
- Garofiță pitică (Dianthus gelidus)
- Garofiță de munte (Dianthus tenuifolius)
- Gălbinel de munte (Doronicum carpaticum)
- Ghințură galbenă (Gentiana lutea)
- Ghințură de colți (Gentiana orbicularis)
- Ghințurică (Gentiana frigida)
- Iarba surzilor; Saxifragă albă (Saxifraga aizoon)
- Iarba osului (Helianthemum nummularium)
- Iarbă de șoaldină (Sedum atratum)
- In de munte (Linum extraaxillare)
- Ipcărigă de stâncă (Gypsophila petraea)
- Iarbă roșioară (Silene acaulis)
- Laptele stâncii (Androsace lactea)
- Lăptișor (Androsace villosa)
- Lâna caprelor (Cerastium lanatum, Cerastium tomentosum)
- Limba cucului (Gentiana bulgarica)
- Linariță de munte (Linaria alpina)
- Luceafăr (Scorzonera rosea)
- Luntricică galbenă (Oxytropis campestris)
- Luntricică mătăsoasă (Oxytrnpis sericea)
- Mierluță (Minuaftia recurva)
- Mierluță pitică (Minuartia sedoides)
- Mac galben de munte (Papaver pyrenaicum)
- Mărțișor (Geum montanum)
- Mirodea (Hesperis alpina)
- Mușcatu dracului (Knautia longijolia)
- Ochelariță (Biscutella laevigata)
- Ochiul boului de munte (Aster alpinus)
- Ochincel (Gentiana nivalis)
- Ochincel de Carintia (Pleurogyne carinthiaca)
- Ochiul șarpelui (Eritrichium nanum)
- Ochii șoricelului (Saxifraga aizoides)
- Omag galben (Aconitum anthora)
- Saxifragă albă: Vezi Iarba surzilor.
- Saxifragă de Bucegi (Saxifraga demissa)
- Saxifragă roșie (Saxifraga opposiiifolia)
- Saxifragă mirositoare (Saxifraga moschata)
- Saxifragă galbenă (Saxifraga luteouiridis)
- Sângele voinicului (Nigritella rubra)
- Sclipeți de munte (Potentilla iernata)
- Sparcetă de munte (Onobrychis transsilvanica)
- Smârdar (Rhododendron kotschyi)
BibliografieModificare
- Alexandru Beldie, C. Pridvornic - Flori din munții noștri, Ed. Științifică, București, 1959
- Flora mică ilustrată a României, Editura agrosilvică, 1966
- Sârbu Anca, Biologie vegetală. Note de curs, Editura Universității din București, 1999.
- Lucia Popovici, Constanța Moruzi, Ion Toma - Atlas botanic, Editura didactică și pedagogică, București, 1985
- Milea Preda, Dicționar dendrofloricol, Editura Științifică și Enciclopedică , București, 1989
- Ion I. Băra, Petre Gh. Tarhon, Florin Floria - Plantele - izvor de sănătate, Chișinău, «Știința», 1993
Vezi șiModificare
NoteModificare
- ^ cuvânt de origine dacică
- ^ Specia vegetează pe coaste abrupte, în pășuni și fânețe uscate, însorite, de la câmpie până în zona montană.