Wikipedia

Lista patrimoniului mondial în pericol

articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia

Lista siturilor patrimoniului mondial în pericol este întocmită de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, și colectează siturile patrimoniului mondial cărora sunt necesare acțiuni de protecție mai ample. Această listă este menită să sensibilizeze internațional cu privire la amenințările la adresa patrimoniului cultural și să încurajeze măsurile adecvate de conservare. Aceste situri sunt în prezent sub amenințare sau pot fi considerate potențial expuse riscului de pericole viitoare.

Țări cu situri ale patrimoniului mondial în pericol. Numărul de situri este indicat prin culoare:

     6 sau mai multe

     5 situri

     4 situri

     3 situri

     2 situri

     1 sit

În cazul siturilor naturale, pericolele cunoscute includ declinul major al populației unei specii vulnerabile sau pe cale de dispariție, deteriorarea frumuseții naturale sau valoarea științifică a unor ecosisteme din cauza activităților umane, cum ar fi poluarea aerului și a apei, mineritul, agricultura și construcția de mari lucrări publice precum baraje și căi de comunicații.

Pericolele pentru siturile naturale și culturale pot include conflicte armate, dezvoltare umană necontrolată, întreținerea insuficientă a siturilor în sine sau modificări ale proprietarilor sau reglementărilor privind protecția bunurilor culturale din diferite țări.

În ceea ce privește siturile culturale, evenimentele și schimbările geologice și climatice sau, mai general, mediul în care sunt inserate, se încadrează în pericole.

Înainte ca un sit să poată fi plasat pe lista siturilor patrimoniului mondial în pericol, condițiile sale sunt evaluate cu atenție și o ipoteză a unui program de măsuri de conservare este dezvoltată în colaborare cu guvernul local. Decizia finală de includere pe listă este luată de Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO; organizația poate aloca fonduri pentru a ajuta la remedierea cauzelor riscului. Starea de conservare a sitului este analizată anual și Comitetul poate decide să solicite măsuri de protecție suplimentare, să șteargă situl de pe lista patrimoniului în pericol sau să șteargă de tot situl din patrimoniu mondial.

Lista siturilor

modificare

     * Situri din mai multe țări

Nume Imagine Locația Criteria Suprafață Anul înscrierii De când este în pericol Motivul Surse
Abu Mena   EgyAbusir,
  Egipt
30°50′30″N 29°39′50″E (Abu Mena) / 30.84167°N 29.66389°E 		Cultural:
(iv)		 182 hectarei (450 acri) 1979 2001– Aluncări de teren în zonă cauzate de argila de la suprafață, care devine semi-lichid atunci când se întâlnește cu un "exces de apă". [1][2]
[3]
Rezervația naturală Air și Ténéré   Niger1Departamentul Arlit,
  Niger
18°17′N 8°0′E (Air and Ténéré Natural Reserves) / 18.283°N 8.000°E 		Natural:
(vii), (ix), (x) 		7.736.000 hectarei (19.120.000 acri) 1991 1992– Conflictele militare și tulburările civile din regiune, precum și reducerea populației faunei sălbatice și degradarea acoperirii vegetale [4][5]
Orașul vechi din Alep   Guvernoratul Alep,   Siria
36°14′N 37°10′E (Ancient City of Aleppo) / 36.233°N 37.167°E 		Cultural:
(iii)(iv) 		350 hectarei (860 acri) 1986 2013– Războiul Civil Sirian [6]
Orașul vechi din Bosra   Guvernoratul Daraa,   Siria
32°31′5″N 36°28′54″E (Ancient City of Bosra) / 32.51806°N 36.48167°E 		Cultural:
(i)(iii)(vi) 		— 1980 2013– Războiul Civil Sirian [7]
Orașul vechi din Damasc   Guvernoratul Damasc,   Siria
33°30′41″N 36°18′23″E (Ancient City of Damascus) / 33.51139°N 36.30639°E 		Cultural:
(i)(ii)(iii)(iv)(vi) 		86 hectarei (210 acri) 1979 2013– Războiul Civil Sirian [8]
Satele antice din nordul Siriei     Siria
36°20′3″N 36°50′39″E (Ancient Villages of Northern Syria) / 36.33417°N 36.84417°E 		Cultural:
(iii)(iv)(v) 		12.290 hectarei (30.400 acri) 2011 2013– Războiul Civil Sirian [9]
Situl arheologic din Cirene   LibJebel Akhdar,
  Libia
32°49′30″N 21°51′30″E (Archaeological Site of Cyrene) / 32.82500°N 21.85833°E 		Cultural:
(ii), (iii), (vi) 		— 1982 2016– Al Doilea Război Civil Libian [10][11]
Leptis Magna   LibAl Khums,
  Libia
32°38′18″N 14°17′35″E (Archaeological Site of Leptis Magna) / 32.63833°N 14.29306°E 		Cultural:
(i), (ii), (iii) 		— 1982 2016– Al Doilea Război Civil Libian [11][12]
Sabratah   LibSabratha,
  Libia
32°48′19″N 12°29′6″E (Archaeological Site of Sabratha) / 32.80528°N 12.48500°E 		Cultural:
(iii) 		— 1982 2016– Al Doilea Război Civil Libian [11][13]
Assur (Qal'at Sherqat)   IraqSalah ad Din,
  Irak
35°27′24″N 43°15′45″E (Ashur) / 35.45667°N 43.26250°E 		Cultural:
(iii), (iv) 		70 hectarei (170 acri) 2003 2003– Un rezervor planificat care ar fi inundat parțial situl a fost suspendat ca urmare a Războiului din Irak de către noua administrație; lipsa unei protecții adecvate. [14][15]
Chan Chan   PerDeparatamentul La Libertad,
  Peru
8°6′40″S 79°4′30″V (Chan Chan Archaeological Zone) / 8.11111°S 79.07500°V 		Cultural:
(i), (iii) 		600 hectarei (1.500 acri) 1986 1986– Eroziune naturală [16][17]
Potosí   Potosí,   Bolivia

19°35′1″S 65°45′11″V ({{PAGENAME}}) / 19.58361°S 65.75306°V

Cultural:

(ii), (iv), (vi)

11.810 hectarei (29.200 acri) 1987 2014– Continuarea exploatării miniere a lăsat muntele poros și instabil, provocând prăbușirea unor porțiuni ale vârfului, de asemenea ținta viitoarei exploatări de către Corporația Mineritului Bolivian. Recomandările pentru conservarea sitului nu au fost respectate. [18]
Orașul Coro și portul său   VenFalcón,
  Venezuela
11°25′N 69°40′V (Coro and its Port) / 11.417°N 69.667°V 		Cultural:
(iv), (v) 		107 hectarei (260 acri) 1993 2005– Deteriorarea unui număr mare de structuri din cauza ploilor abundente între noiembrie 2004 și februarie 2005, precum și construcția unui nou monument, o pasarelă pe plajă și o poartă de intrare în oraș în zona tampon, care ar putea avea un impact considerabil asupra valorii sitului [19][20]
Crac des Chevaliers și Cetatea Saladinului   Guvernoratul Homs și Guvernoratul Latakia Governorates,   Siria
34°46′54″N 36°15′47″E (Crac des Chevaliers and Qal’at Salah El-Din) / 34.78167°N 36.26306°E 		Cultural:
(ii)(iv) 		9 hectarei (22 acri) 2006 2013– Războiul Civil Sirian [21]
Ansamblul de la Bamian
 
 AfgBamyan,
  Afganistan
34°49′55″N 67°49′36″E (Cultural Landscape and Archaeological Remains of the Bamiyan Valley) / 34.83194°N 67.82667°E 		Cultural:
(i), (ii), (iii), (iv), (vi) 		159 hectarei (390 acri) 2003 2003– Stare fragilă de conservare datorată abandonului, acțiunilor militare și exploziilor de dinamită, care ar putea provoca pericole, cum ar fi riscul de prăbușire a nișelor lui Buddha, deteriorarea în continuare a picturilor murale rupestre, jafurile și săpăturile ilicite. Distrugerea în timpul stăpânirii Talibanilor datorită învățăturilor lor potrivit cărora statuile sunt urâciuni pentru Islam. [22][23]
East Rennell   Solomon IslandRennell și Bellona,
  Insulele Solomon
11°40′59″S 160°10′59″E (East Rennell) / 11.68306°S 160.18306°E 		Natural:
(ix) 		37.000 hectarei (91.000 acri) 1998 2013– Deteriorarea sitului din cauza exploatării forestiere și a efectului acesteia asupra ecosistemului local [24]
Parcul Național Everglades   United StatesFlorida,
  SUA
25°19′N 80°56′V (Everglades National Park) / 25.317°N 80.933°V 		Natural:
(viii), (ix), (x) 		592.920 hectarei (1.465.100 acri) 1979 1993–2007, 2010– Deteriorări datorate Uraganului Andrew și deteriorarea debitului și a calității apei din cauza dezvoltării agricole și urbane (1993); degradarea continuă a sitului rezultând într-o pierdere a habitatului marin și declinul speciilor marine (2010) [25][26]
[27]
Fortificațiile de pe coasta Caraibelor din Panama   PanProvincia Colón,
  Panama
9°33′14″N 79°39′21″V (Fortifications on the Caribbean Side of Panama: Portobelo-San Lorenzo) / 9.55389°N 79.65583°V 		Cultural:
(i), (iv) 		— 1980 2012– Factori de mediu, lipsă de întreținere și dezvoltare urbană [28][29]
Parcul Național Garamba   DemProvincia Orientală,
  Republica Democratică Congo
4°0′N 29°15′E (Garamba National Park) / 4.000°N 29.250°E 		Natural:
(vii), (x) 		500.000 hectarei (1.200.000 acri) 1980 1984–1992, 1996– Reducerea populației de rinoceri albi septentrionali (1984); braconajul a doi rinoceri albi, uciderea a trei rangeri și lipsa unui plan de măsuri corective de către autorități (1996) [30]>
[31]
Hatra
 
 IrqGuvernoratul Ninive,
  Irak
35°35′17″N 42°43′6″E (Hatra) / 35.58806°N 42.71833°E 		Cultural:
(ii), (iii), (iv), (vi) 		324 hectarei (800 acri) 1985 2015– Deteriorări cauzate de grupurile armate [32]
Centrul vechi din Hebron   PalGuvernoratul Hebron,
  Palestina
31°31′27″N 35°6′32″E (Hebron/Al-Khalil Old Town) / 31.52417°N 35.10889°E 		Cultural:
(ii), (iv), (vi)		 20,6 hectarei (51 acri) 2017 2017– [33]
Centrul vechi din Șahrisabz   UzbRegiunea Kașkadaria,
  Uzbekistan
39°3′0″N 66°50′0″E (Historic Centre of Shakhrisyabz) / 39.05000°N 66.83333°E 		Cultural:
(iii), (iv) 		240 hectarei (590 acri) 2000 2016– Distrugerea clădirilor din cartierele medievale și dezvoltarea urbană din zonă. [34][35]
Centrul vechi din Viena   Aut
Viena,   Austria
48°12′N 16°22′E (Vienna) / 48.200°N 16.367°E 		Cultural:
(ii)(iv)(vi) 		371 hectarei (920 acri) 2001 2017– Proiecte pentru clădiri noi cu multe etaje ce nu se conformă cu arhitectura zonei [36]
Centrul vechi din Zabīd
 
 YemAl Hudaydah,
  Yemen
14°12′N 43°19′E (Historic Town of Zabīd) / 14.200°N 43.317°E 		Cultural:
(ii), (iv), (vi) 		— 1993 2000– Starea deteriorării clădirilor istorice [37][38]
Insule și zone protejate din Golful Californiei
 
 MexicoBaja California, Baja California Sur, Sonora, Sinaloa și Nayarit,
  Mexic
27°38′N 112°33′V (Islands and Protected Areas of the Gulf of California) / 27.633°N 112.550°V 		Natural:
(vii), (ix), (x) 		688.558 hectarei (1.701.460 acri) 2005 2019– Dispariția iminentă a speciei vaquita, o marsopă endemică din golf [39][40]
Parcul Național Kahuzi-Biega
 
 DemSud-Kivu
și Maniema,
  Republica Democratică Congo
2°30′S 28°45′E (Kahuzi-Biega National Park) / 2.500°S 28.750°E 		Natural:
(x) 		600.000 hectarei (1.500.000 acri) 1980 1997– Defrișări, vânătoare, precum și război și lupte civile [41][42]
Parcurile Naționale Lacul Turkana
 
 Ken  Kenya
3°3′8″N 36°30′13″E (Lake Turkana National Parks) / 3.05222°N 36.50361°E 		Natural:
(viii)(x) 		161.485 hectarei (399.040 acri) 1997 2018– Impactul barajului Gilgel Gibe III asupra fluxului și ecosistemului lacului [43][44]
Parcul Național Manovo-Gounda St. Floris   CenBamingui-Bangoran,
  Republica Centrafricană
9°0′N 21°30′E (Manovo-Gounda St Floris National Park) / 9.000°N 21.500°E 		Natural:
(ix), (x) 		1.740.000 hectarei (4.300.000 acri) 1988 1997– Pășunatul ilegal și braconajul, deteriorarea situației de securitate [45][46]
Minaretul din Jam   AfgGhur,
  Afganistan
34°23′48″N 64°30′58″E (Minaret and Archaeological Remains of Jam) / 34.39667°N 64.51611°E 		Cultural:
(ii), (iii), (iv) 		70 hectarei (170 acri) 2002 2002– Lipsa protecției legale, lipsa măsurii de protecție sau a planului de gestionare, starea precară a sitului [47][48]
Monumentele medievale din Kosovo   Kosovo
42°39′40″N 20°15′56″E (Medieval Monuments in Kosovo) / 42.66111°N 20.26556°E 		Cultural:
(ii), (iii), (iv) 		2,88 hectarei (7,1 acri) 2004 2006– Revoltele din Kosovo din 2004, lipsa protecției și gestionării legale; instabilitate politică și nesiguranță. [49][50]
Rezervația naturală integrală Mount Nimba   CotPrefectura Lola,
  Coasta de Fildeș*
  Guinea*
7°36′N 8°23′V (Mount Nimba Strict Nature Reserve) / 7.600°N 8.383°V 		Natural:
(ix), (x) 		18.000 hectarei (44.000 acri) 1981 1992– Concesiune de exploatare a minereului de fier pe o parte a sitului Patrimoniului Mondial și afluxul unui număr mare de refugiați în partea guineană a sitului [51][52]
Nan Madol   MicronesiaInsula Temwen,
  Micronesia
6°50′23″N 158°19′51″E (Nan Madol: Ceremonial Centre of Eastern Micronesia) / 6.83972°N 158.33083°E 		Cultural:
(i), (iii), (iv), (vi) 		76,7 hectarei (190 acri) 2016 2016– Depunerea continuă a sedimentelor care subminează stabilitatea structurilor existente. [53][54]
Parcul Național Niokolo-Koba   SenRegiunea Tambacounda
și Regiunea Kédougou,
  Senegal
13°0′N 12°40′V (Niokolo-Koba National Park) / 13.000°N 12.667°V 		Natural:
(x) 		913.000 hectarei (2.260.000 acri) 1981 2007– Degradarea sitului, populația scăzută de mamifere, problemele de gestionare și impactul unui baraj propus pe Fluviul Gambia [55][56]
Okapi Wildlife Reserve   Dem Provincia Orientală,
  Republica Democratică Congo
2°0′N 28°30′E (Okapi Wildlife Reserve) / 2.000°N 28.500°E 		Natural:
(x) 		1.372.625 hectarei (3.391.830 acri) 1996 1997– Jefuirea facilităților parcului și uciderea elefanților ca urmare a unui conflict armat din zonă [57][58]
Ierusalimul Vechi   JerIerusalim
(UNESCO nu citează țara)[59]
31°46′36″N 35°14′3″E (Old City of Jerusalem and its Walls) / 31.77667°N 35.23417°E 		Cultural:
(ii), (iii), (vi) 		— 1981 1982– Dezvoltare urbană necontrolată, deteriorarea generală a stării de conservare din cauza turismului și a lipsei de întreținere. [60][61][62]
Centrul vechi din Sana'a
 
 YemGuvernoratul Sana'a,
  Yemen
15°21′20″N 44°12′29″E (Sana'a) / 15.35556°N 44.20806°E 		Cultural:
(iv), (v), (vi) 		— 1986 2015– Războiul Civil Yemenit [63]
Centrul vechi din Ghadamès   LibGhadames,
  Libia
30°08′00″N 9°30′00″E (Old Town of Ghadamès) / 30.13333°N 9.50000°E 		Cultural:
(v) 		— 1986 2016– Al Doilea Război Civil Libian [11][64]
Centrul vechi din Djenné   MalDjenné,
  Mali
13°54′23″N 4°33′18″V (Old Towns of Djenné) / 13.90639°N 4.55500°V 		Cultural:
(iii), (iv) 		— 1988 2016– Insecuritate regională, starea deteriorării a centrului istoric, urbanizare și eroziune. [65][66]
Palestina: Țara Măslinelor și Viței - Peisajul cultural al Ierusalimului de Sud, Battir   Pal
Battir,   Palestina
31°43′11″N 35°7′50″E (Palestine: Land of Olives and Vines – Cultural Landscape of Southern Jerusalem, Battir) / 31.71972°N 35.13056°E 		Cultural:
(iv)(v) 		349 hectarei (860 acri) 2014 2014– Bariera de separare israeliană "ar putea izola fermierii de terenurile pe care le-au cultivat timp de secole". [67][68]
Orașul fortificat Shibam
 
 YemGuvernoratul Hadhramaut,
  Yemen
15°55′37″N 48°37′36″E (Shibam) / 15.92694°N 48.62667°E 		Cultural:
(iii), (iv), (v) 		— 1982 2015– Amenințarea potențială a conflictului armat, care agravează problemele de protecție și gestionare deja observate la fața locului [63]
Pădurile tropicale din Atsinanana
 
 MadMadagascarul de est,
  Madagascar
14°28′S 49°42′E (Rainforests of the Atsinanana) / 14.467°S 49.700°E 		Natural:
(ix), (x) 		479.660 hectarei (1.185.300 acri) 2007 2010– Tăieri ilegale și vânătoare de lemuri pe cale de dispariție [69][70]
Rezervația biosferei Río Plátano   HonLa Mosquitia,
  Honduras
15°44′40″N 84°40′30″V (Río Plátano Biosphere Reserve) / 15.74444°N 84.67500°V 		Natural:
(vii), (viii), (ix), (x) 		— 1982 1996–2007, 2011– Exploatarea forestieră, pescuitul și ocuparea terenurilor; braconajul și capacitatea redusă a statului de a gestiona situl; în mare parte din cauza deteriorării legii și a prezenței traficanților de droguri [71][72]
Siturile de artă rupestră din Tadrart Acacus   LibFezzan,
  Libia
24°50′N 10°20′E (Rock-Art Sites of Tadrart Acacus) / 24.833°N 10.333°E 		Cultural:
(iii) 		— 1985 2016– Al Doilea Război Civil Libian [11][73]
Samarra   IraqSalah ad Din,
  Irak
34°12′N 43°52′E (Samarra Archaeological City) / 34.200°N 43.867°E 		Cultural:
(ii), (iii), (iv) 		15.058 hectarei (37.210 acri) 2007 2007– Situația rea de securitate în urma Războiului din Irak și lipsa controlului de stat pentru protecția și gestionarea sitului [74][75]
Rezervația faunistică Selous   TanzaniaRegiunile Coast, Morogoro, Lindi, Mtwara și Ruvuma,

  Tanzania, 9°0′0″S 37°24′0″E ({{PAGENAME}}) / 9.00000°S 37.40000°E

Natural:

(ix), (x)

5.120.000 hectarei (12.700.000 acri) 1982 2014– Explorarea și extragerea mineralelor, proiecte mari de infrastructură [76]
Palmira   Guvernoratul Homs,   Siria
34°33′15″N 38°16′0″E (Site of Palmyra) / 34.55417°N 38.26667°E 		Cultural:
(i)(ii)(iv) 		0,36 hectarei (0,89 acri) 1980 2013– Războiul Civil Sirian [77]
Timbuktu   MaliTimbuktu,
Regiunea Tombouctou,
  Mali
16°46′24″N 2°59′58″V (Timbuktu) / 16.77333°N 2.99944°V 		Cultural:
(ii), (iv), (v) 		— 1988 2012– Amenințare de distrugere a grupurilor islamiste precum Al-Qaeda din Maghrebul islamic, Ansar Dine și Boko Haram. Unele monumente sunt acum jefuite și distruse. [78][79]
Monumentul funerar de la Askia   MaliGao,
Regiunea Gao,
  Mali
16°17′23″N 0°02′40″V (Tomb of Askia) / 16.28972°N 0.04444°V 		Cultural:
(ii), (iii), (iv) 		4,24 hectarei (10,5 acri) 2004 2012– Deteriorat de grupurile islamiste precum Al-Qaeda din Maghrebul islamic și Ansar Dine. [79][80]
Monumentele funerare ale regilor din Buganda de la Kasubi   UgandaKampala,
  Uganda
0°19′45″N 32°33′12″E (Tombs of Buganda Kings at Kasubi) / 0.32917°N 32.55333°E 		Cultural:
(i), (iii),
(iv), (vi) 		27 hectarei (67 acri) 2001 2010– Distrugerea clădirii Muzibu Azaala Mpanga, principala sitului, prin incendiul din martie 2010 [81][82]
Patrimoniul Pădurilor Tropicale din Sumatra   IndonesiaSumatra,
  Indonezia
02°30′S 101°30′E (Tropical Rainforest Heritage of Sumatra) / 2.500°S 101.500°E 		Natural:
(vii), (ix), (x) 		2.595.124 hectarei (6.412.690 acri) 2004 2011– Braconaj, exploatare forestieră ilegală, agricoltură invazivă și planuri de construire a unor drumuri prin sit [83][84]
Parcul Național Virunga   DemNord-Kivu
și Provincia Orientală ,
  Republica Democratică Congo
0°55′N 29°10′E (Virunga National Park) / 0.917°N 29.167°E 		Natural:
(vii), (viii), (x) 		800.000 hectarei (2.000.000 acri) 1979 1994– Defrișări și braconaj ca urmare a afluxului de refugiați din cauza Războiului Civil din Rwanda [85][86]
Peisajul cultural minier Roșia Montană
 
 RomJudețul Alba,
  România
46°18′22″N 23°7′50″E (Islands and Protected Areas of the Gulf of California) / 46.30611°N 23.13056°E 		Cultural：
(ii)(iii)(iv) 		314,42 hectarei (776,9 acri) 2021 2021– Amenințări reprezentate de planurile de reluare a exploatării miniere, care ar deteriora o mare parte din peisajul protejat [87][88]

Note

modificare
  1. ^ „Abu Mena”. UNESCO. Accesat în . 
  2. ^ „Abu Mena–Threats to the Site (2001)”. UNESCO. Accesat în . 
  3. ^ 25th session 2001, p. 134.
  4. ^ „Air and Ténéré Natural Reserves”. UNESCO. Accesat în . 
  5. ^ 16th session 1992, p. 29.
  6. ^ „Ancient City of Aleppo”. UNESCO. Accesat în . 
  7. ^ „Ancient City of Bosra”. UNESCO. Accesat în . 
  8. ^ „Ancient City of Damascus”. UNESCO. Accesat în . 
  9. ^ „Ancient Villages of Northern Syria”. UNESCO. Accesat în . 
  10. ^ „Archaeological Site of Cyrene”. UNESCO. Accesat în . 
  11. ^ a b c d e „Libya's five World Heritage sites put on List of World Heritage in Danger”. UNESCO. . Accesat în . 
  12. ^ „Archaeological Site of Leptis Magna”. UNESCO. Accesat în . 
  13. ^ „Archaeological Site of Sabratha”. UNESCO. Accesat în . 
  14. ^ „Ashur (Qal'at Sherqat)”. UNESCO. Accesat în . 
  15. ^ 27th session 2003, pp. 123–124.
  16. ^ „Chan Chan Archaeological Zone”. UNESCO. Accesat în . 
  17. ^ „World Heritage Committee: Tenth session” (PDF). UNESCO. p. 6. Accesat în . 
  18. ^ „City of Potosí”. whc.unesco.org (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ „Coro and its Port”. UNESCO. Accesat în . 
  20. ^ 29th session 2005, pp. 102–103.
  21. ^ „Crac des Chevaliers and Qal'at Salah El-Din”. UNESCO. Accesat în . 
  22. ^ „Cultural Landscape and Archaeological Remains of the Bamiyan Valley”. UNESCO. Accesat în . 
  23. ^ 27th session 2003, pp. 122–123.
  24. ^ „World Heritage Committee inscribes East Rennell on the List of World Heritage in Danger”. World Heritage Committee. UNESCO. Accesat în . 
  25. ^ „Everglades National Park”. UNESCO. Accesat în . 
  26. ^ „World Heritage Committee: Seventeenth session” (PDF). UNESCO. pp. 20–21. Accesat în . 
  27. ^ 34th session 2010, pp. 82–83.
  28. ^ „Fortifications on the Caribbean Side of Panama: Portobelo-San Lorenzo”. UNESCO. Accesat în . 
  29. ^ „Panamanian fortifications inscribed on List of World Heritage in Danger”. UNESCO. Accesat în . 
  30. ^ „Garamba National Park”. UNESCO. Accesat în . 
  31. ^ 20th session 1996, p. 32.
  32. ^ „The Iraqi site of Hatra added to the List of World Heritage in Danger”. World Heritage Committee. UNESCO. Accesat în . 
  33. ^ „World Heritage Committee inscribes new site and approves extension of existing site on UNESCO's World Heritage List”. UNESCO. Accesat în . 
  34. ^ „Historic Centre of Shakhrisyabz”. UNESCO. Accesat în . 
  35. ^ „Historic Centre of Shakhrisyabz, Uzbekistan, added to List of World Heritage in Danger”. UNESCO. . Accesat în . 
  36. ^ „Historic Centre of Vienna inscribed on List of World Heritage in Danger”. UNESCO. Accesat în . 
  37. ^ „Historic Town of Zabid”. UNESCO. Accesat în . 
  38. ^ 24th session 2000, pp. 26–27.
  39. ^ „Islands and Protected Areas of the Gulf of California”. UNESCO. Accesat în . 
  40. ^ „The Islands and Protected Areas of the Gulf of California (Mexico) inscribed on the List of World Heritage in Danger”. UNESCO. Accesat în . 
  41. ^ „Kahuzi-Biega National Park”. UNESCO. Accesat în . 
  42. ^ 21st session 1997, pp. 19–20.
  43. ^ „Lake Turkana National Parks”. UNESCO. Accesat în . 
  44. ^ „Lake Turkana National Parks (Kenya) inscribed on List of World Heritage in Danger”. UNESCO. Accesat în . 
  45. ^ „Manovo-Gounda St Floris National Park”. UNESCO. Accesat în . 
  46. ^ 21st session 1997, pp. 18–19.
  47. ^ „Minaret and Archaeological Remains of Jam”. UNESCO. Accesat în . 
  48. ^ „World Heritage Committee: Twenty-sixth session” (PDF). UNESCO. p. 55. Accesat în . 
  49. ^ „Medieval Monuments in Kosovo”. UNESCO. Accesat în . 
  50. ^ 30th session 2006, pp. 157–158.
  51. ^ „Mount Nimba Strict Nature Reserve”. UNESCO. Accesat în . 
  52. ^ 16th session 1992, pp. 26–28.
  53. ^ „Nan Madol: Ceremonial Centre of Eastern Micronesia”. UNESCO. Accesat în . 
  54. ^ „Four sites inscribed on UNESCO's World Heritage List”. UNESCO. . Accesat în . 
  55. ^ „Niokolo-Koba National Park”. UNESCO. Accesat în . 
  56. ^ 31st session 2007, pp. 41–43.
  57. ^ „Okapi Wildlife Reserve”. UNESCO. Accesat în . 
  58. ^ 21st session 1997, p. 19.
  59. ^ Situl a fost propus de Iordania. UNESCO a declarat că „În conformitate cu rezoluțiile relevante ale ONU, Ierusalimul de Est rămâne parte a Teritoriului Palestinian Ocupat, iar statutul Ierusalimului trebuie rezolvat în cadrul negocierilor dintre Israel și Palestina."
  60. ^ „Old City of Jerusalem and its Walls”. UNESCO. Accesat în . 
  61. ^ „World Heritage Committee: Sixth session” (PDF). UNESCO. pp. 10–12. Accesat în . 
  62. ^ „UNESCO replies to allegations”. UNESCO. . Accesat în . 
  63. ^ a b „Yemen's Old City of Sana'a and Old Walled City of Shibam added to List of World Heritage in Danger”. World Heritage Committee. UNESCO. Accesat în . 
  64. ^ „Old Town of Ghadamès”. UNESCO. Accesat în . 
  65. ^ „Old Towns of Djenné”. UNESCO. Accesat în . 
  66. ^ „Mali's Old Towns of Djenné on List of World Heritage in Danger”. UNESCO. . Accesat în . 
  67. ^ „Palestine: Land of Olives and Vines – Cultural Landscape of Southern Jerusalem, Battir”. UNESCO. Accesat în . 
  68. ^ „Palestine: Land of Olives and Vines - Cultural Landscape of Southern Jerusalem, Battir, inscribed on World Heritage List and on List of World Heritage in Danger”. UNESCO. Accesat în . 
  69. ^ „Rainforests of the Atsinanana”. UNESCO. Arhivat din original la . Accesat în . 
  70. ^ 34th session 2010, pp. 57–58.
  71. ^ „Río Plátano Biosphere Reserve”. UNESCO. Accesat în . 
  72. ^ 20th session 1996, p. 29.
  73. ^ „Rock-Art Sites of Tadrart Acacus”. UNESCO. Accesat în . 
  74. ^ „Samarra Archaeological City”. UNESCO. Accesat în . 
  75. ^ 31st session 2007, pp. 152–153.
  76. ^ „Selous Game Reserve”. UNESCO World Heritage Centre (în engleză). Accesat în . 
  77. ^ „Site of Palmyra”. UNESCO. Accesat în . 
  78. ^ „Timbuktu”. UNESCO. Accesat în . 
  79. ^ a b „Heritage sites in northern Mali placed on List of World Heritage in Danger”. UNESCO. Accesat în . 
  80. ^ „Tomb of Askia”. UNESCO. Accesat în . 
  81. ^ „Tombs of Buganda Kings at Kasubi”. UNESCO. Accesat în . 
  82. ^ 34th session 2010, pp. 103–105.
  83. ^ „Tropical Rainforest Heritage of Sumatra”. UNESCO. Accesat în . 
  84. ^ „Danger listing for Indonesia's Tropical Rainforest Heritage of Sumatra”. UNESCO. Accesat în . 
  85. ^ „Virunga National Park”. UNESCO. Accesat în . 
  86. ^ „World Heritage Committee: Eighteenth session” (PDF). UNESCO. pp. 21, 51. Accesat în . 
  87. ^ „Roșia Montană Mining Landscape”. UNESCO. Accesat în . 
  88. ^ „Cultural sites in Africa, Arab Region, Asia, Europe, and Latin America inscribed on UNESCO's World Heritage List”. UNESCO. Accesat în . 

Bibliografie

modificare

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lista_patrimoniului_mondial_în_pericol&oldid=15902321