Locul fosilifer Râpa Mare

Locul fosilifer Râpa Mare
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Jud. Bistrița-Năsăud România
Cel mai apropiat oraș	Bistrița
Coordonate	47°04′20″N 24°43′11″E () / 47.07222°N 24.71972°E^[1]
Suprafață	1 ha
Înființare	1976, declarat în 2000
Modifică date / text

Locul fosilifer Râpa Mare este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Dumitrița.

Localizare modificare

Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud (aproape de limita teritorială cu județul Mureș), în partea estică a satului satului Budacu de Sus, aproape de rezervația naturală Râpa Verde^[2].

Descriere modificare

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000^[3] (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de un hectar^[4].

Aria protejată este inclusă în situl Natura 2000 - Cușma^[5] și reprezintă un afloriment în partea nord-vestică a Munților Călimani (grupare muntoasă a Carpaților Orientali), pe cursul superior al văii Budacului. Abruptul prezintă straturi de marne, nisipuri, mâluri și pietrișuri și un sector cu depozite sedimentare cu conținut de floră și faună fosilizată, alcătuit din vegetale și resturi de pești.

Atracții turistice modificare

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:

Biserica evanghelică din Dumitrița, azi biserica ortodoxă „Sf. Ap. Petru și Pavel”, construcție secolul al XV-lea, monument istoric
Situl arheologic „Dealul Cetății” de la Dumitrița (epoca Latène și Hallstatt)
Ariile protejate:

• Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului (6 ha) rezervațe botanică ce adăpostește o comunitate floristică de lalele pestrițe din specia Fritillaria meleagris.

• Piatra Corbului (5 ha), abrupt stâncos din piroclaste (formațiuni vulcanocarstice) format de-a lungul timpului prin multiple procese de eroziune și gravitaționale. În stâncăriile Pietrii Corbului cuibărește corbul comun (Corvus corax).

• Râpa Verde (1ha), rezervație naturală de tip paleontologic.

Munții Călimani
Valea Budacului

Vezi și modificare

Note modificare

^ Eunis.eea.europa.eu - Locul fosilifer Râpa Mare (coordonate); accesat la 16 septembrie 2013
^ ProtectedPlanet.net - Locul fosilifer Râpa Mare - delimitarea ariei protejate, accesat la 25 ianuarie 2012
^ Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine., accesat la 16 septembrie 2013
^ Apmbn.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud - Arii protejate de interes național; accesat la 16 septembrie 2013
^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Situl Natura 2000 - Cușma Arhivat în 7 octombrie 2014, la Wayback Machine.; accesat la 16 septembrie 2013

[1] Eunis.eea.europa.eu - Locul fosilifer Râpa Mare (coordonate); accesat la 16 septembrie 2013

[2] ProtectedPlanet.net - Locul fosilifer Râpa Mare - delimitarea ariei protejate, accesat la 25 ianuarie 2012

[3] Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine., accesat la 16 septembrie 2013

[4] Apmbn.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud - Arii protejate de interes național; accesat la 16 septembrie 2013

[5] Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Situl Natura 2000 - Cușma Arhivat în 7 octombrie 2014, la Wayback Machine.; accesat la 16 septembrie 2013

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]