Ludovic al IV-lea de Turingia

(Redirecționat de la Ludovic al IV-lea de Thuringia)
Ludovic al IV-lea
Landgraf de Turingia
Eisenach Georgenkirche - Ludwig IV.jpg
Ludovic al IV-lea (piatra de mormânt, Mănăstirea Sf. Gheorghe din Eisenach)
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Creuzburg, Turingia, Sfântul Imperiu Roman Modificați la Wikidata
Decedat (26 de ani) Modificați la Wikidata
Otranto, Apulia, Italia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatReinhardsbrunn[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipestă Modificați la Wikidata
PărințiHerman I de Thuringia
Sofia de Wittelsbach Modificați la Wikidata
Frați și suroriAgnes de Turingia[*]
Jutta de Thuringia
Conrad de Turingia[*]
Henric Raspe
Irmgard de Turingia[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuElisabeta de Turingia Modificați la Wikidata
Copii Sophie von Brabant[*][[Sophie von Brabant (German noble (1224-1275))|​]]
Herman al II-lea de Turingia
Gertrud von Altenberg[*][[Gertrud von Altenberg (Premonstratensian canoness)|​]] Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
OcupațieLandgraf Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriConte Palatin
Familie nobiliarăLudovingi[*]

Ludovic al IV-lea (n. 28 octombrie 1200, Creuzburg – d. 11 septembrie 1227, Otranto) a fost landgraf de Turingia din 1217 până la moarte.

Ludovic a fost fiul landgrafului Herman I de Turingia, cu Sofia, fiică a ducelui Otto al III-lea cel Mare de Bavaria.[1] La moartea tatălui său din 1217, Ludovic a urcat pe tronul Turingiei la vârsta de 16 ani. Cu ocazia sărbătorii Sfântului Kilian în 1218, el a fost ridicat la rang de cavaler în Biserica Sf. Gheorghe din Eisenach. În Castelul Wartburg în 1220 Ludovic s-a căsătorit cu prințesa Elisabeta a Ungariei, în vârstă de 14 ani. El și-a stabilit curtea în Eisenach.

În 1226 Ludovic a fost convocat la Dieta de la Cremona, unde i-a promis împăratului romano-german Frederic al II-lea de Hohenstaufen că îl va însoți în Țara Sfântă. Ca urmare, el s-a îmbarcat pentru a participa la Cruciada a șasea din 1227, în parte inspirat de poveștile unchiului său, care fusese în Levant alături de împăratul romano-german. Însoțitorii săi în expediție au fost cinci conți: Ludovic de Wartburg, Gunther de Kefernberg, Meinrad de Mühlberg, Henric de Stolberg și Burkhard de Brandenberg. Ludovic a lăsat în urmă o soție însărcinată, care avea presimțirea că nu se vor revedea niciodată.

În august 1227 Ludovic a treversat munții dintre Turingia și Franconia Superioară, prin Suabia și Bavaria străbătând Alpii din Tirol. El a fost cuprins de febră după ce a ajuns la Brindisi și apoi la Otranto. El a primit maslul de la patriarhul Ierusalimului și episcopul de Santa Croce. Ludovic a murit la Otranto în septembrie 1227. La câteva zile după moartea lui Ludovic se năștea fiica sa, Gertruda. Rămășițele lui Ludovic au fost înmormântate în Reinhardsbrunn în 1228.

Elisabeta a părăsit curtea de la Wartburg după moartea lui Ludovic, a făcut aranjamentele necesare creșterii copiilor ei și în 1228 a renunțat la viața laică, retrăgându-se la mănăstirea franciscană pe lângă care a fondat spitalul din Marburg. Până la moartea ei, survenită în 1231, s-a dedicat îngrijirii săracilor și bolnavilor. Elisabeta a fost canonizată ca sfântă la numai patru ani după moartea sa. Deși Ludovic nu a fost niciodată canonizat, el a fost cunoscut de poporul german ca „Ludovic cel Sfânt” (în germană Ludwig der Heilige).

Familie și copiiModificare

Ludovic și Elisabeta de Ungaria au avut trei copii:

NoteModificare

BibliografieModificare

  • Walter Heinemeyer: Ludwig IV the Saint, Landgrave of Thuringia and Count Palatine of Saxony, în: New German Biography (NDB), vol. 15, Editura Duncker & Humblot, Berlin, 1987, ISBN 3-428-00196-6, pp. 422-423 (versiune online).
  • Helga Wäß: Ludwig IV., der Heilige. In: Form und Wahrnehmung mitteldeutscher Gedächtnisskulptur im 14. Jahrhundert. Ein Beitrag zu mittelalterlichen Grabmonumenten, Epitaphen und Kuriosa in Sachsen, Sachsen-Anhalt, Thüringen, Nord-Hessen, Ost-Westfalen und Südniedersachsen, vol. 2. Katalog ausgewählter Objekte vom Hohen Mittelalter bis zum Anfang des 15. Jahrhunderts, Editura Tenea, Berlin 2006, ISBN 3-86504-159-0, pp. 538-539.
  • Karl Robert Wenck: Ludwig IV., der Heilige, Landgraf von Thüringen, în: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB), vol. 19, Editura Duncker & Humblot, Leipzig 1884, pp. 594–597.
  • Steffen Raßloff, Lutz Gebhardt: Die Thüringer Landgrafen. Geschichte und Sagenwelt, Editura Rhino, Ilmenau 2017, ISBN 978-3-95560-055-6.