Luntrea sublimă

roman de Victor Kernbach
Luntrea sublimă
Informații generale
AutorVictor Kernbach
Genștiințifico-fantastic
Ediția originală
EditurăEditura Tineretului
IlustratorCristea Condacci[*]
Data primei apariții
Număr de pagini374

Luntrea sublimă este un roman de Victor Kernbach. A apărut în 1961 la Editura Tineretului în prima colecție Cutezătorii și a fost republicat de aceeași editură în Colecția SF în 1968.[1] Romanul a mai apărut în 1993 la Editura Noua Stea[2] și în 2000 în Colecția SF a Editurii Lucman.[3]

Prima ediție, din 1961, a apărut cu o copertă dură ilustrată de C. Condacci (Cristea Condacci).[4]

Prezentare modificare

  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Atlantida e alcătuită din zece țări, dar este condusă ca o singură țară. Marele Preot deține puterea supremă în Atlantida. Acesta i-a dezvăluit o mare parte din secretele puterii sale lui Auta, cel mai inteligent și învățat sclav.

Începe o expediție militară de eliberare a sclavilor din Țara Nisipurilor, la care Auta participă ca traducător și ghid prin pustiu. Alături de stăpânul său este martor la unele fenomene cerești neobișnuite: o nouă stea strălucitoare „ca un ochi luminos” a răsărit pe cer, în deșert au apărut obiecte ciudate, lunguiețe, asemănătoare cu ulcioarele, argintii, ca sticla. De aceste obiecte nu se poate apropia, deoarece ele emit o putere care îi face pe oameni să cadă și să își piardă cunoștința.

Curând, însă, un nou eveniment îl apropie pe Auta de rezolvarea misterului. Pe insulă apare un turn misterios, „ascuțit și înalt de vreo sută de coți”, înconjurat de „zei”. La cererea Marelui Preot, Auta merge acolo unde descoperă niște făpturi, cu globuri ciudate în loc de capete. Sunt marțieni care au venit să exploreze Pământul, iar turnul este o navă spațială.

Din prietenia lui Auta cu marțienii, acesta învață lucruri minunate despre viață și univers. Începe o răscoală a sclavilor, preotul Tefnaht fură o navă cu combustibil atomic de la marțieni și îl prăbușește în craterul unui vulcan activ. Romanul descrie distrugerea Atlantidei, dar și a orașelor antice Sodoma și Gomora.

Traduceri modificare

În 1963 romanul a fost tradus în limba bulgară ca Вълшебният кораб de Н. Меламед și publicat de editura Народна култура în 1963.[5][6] A fost tradus în limba lituaniană ca Laivas virš Atlantidos de Elzė Vildžiūnienė și publicat de editura Vaga în 1974.[7]

Note modificare

Legături externe modificare

Vezi și modificare