Lya Hubic
| Lya Hubic | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Paleu, România |
| Decedată | (95 de ani) Cluj-Napoca, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | cântăreață de operă |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Premii | Ordinul Meritul Cultural () Premiul de Stat al Republicii Populare Române () Ordinul național „Steaua României” () doctor honoris causa |
Modifică date / text  | |
Lya Hubic (n. , Paleu, Bihor, România – d. , Cluj-Napoca, România) a fost o interpretă de operă și operetă (soprană), română.[1]
Biografie
modificareEducație
modificareA urmat cursurile liceale la Liceul de Fete de la Beiuș și la Liceul din Satu Mare, apoi, între 1931-1936, cursurile Academiei de Muzică și Artă Dramatică din Cluj la canto și pedagogie, avându-i ca dascăli pe Lia Pop, Augustin Bena, Marțian Negrea, Mihai Andreescu-Skeletty, Ana Voileanu-Nicoară, și George Simonis.
Activitate
modificareA fost angajată la Opera Națională Română din Cluj, unde a debutat pe 3 octombrie 1936 în rolul Musetta din Boema de Giacomo Puccini. A cântat alături de Ana Roza Vasiliu, Aca de Barbu, Dan Bădescu, Petre Ștefănescu Goangă, Corneliu Fânățeanu, David Ohanesian ș.a. Până la pensionare (13 aprilie 1967), soprana, supranumită „privighetoarea Ardealului”, a susținut peste 2 000 de spectacole în țară și străinătate.[2]
În repertoriul său, care a însumat 46 de eroine titulare în genul operei și operetei, se regăsesc rolurile: „Nedda” din Paiațe de Ruggiero Leoncavallo, „Micaela” din Carmen de Georges Bizet, „Adela” din Liliacul de Johann Strauss-fiul, „Olimpia” și „Antonia” din Povestirile lui Hoffmann de Jacques Offenbach, „Rosina” din Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini, „Norina” din Don Pasquale de Gaetano Donizetti, „Zerlina” din Don Giovanni de W.A. Mozart, „Violetta” din Traviata, „Gilda” din Rigoletto de Giuseppe Verdi, „Hanna Glawari” din Văduva veselă de Franz Lehár, „Christina” din Vânzătorul de păsări de Carl Zeller, „Cio-Cio-San” din Madama Butterfly de G. Puccini etc.
A realizat numeroase înregistrări radio și la „Casa Electrecord” și trei CD-uri cu arii și duete.
În paralel a fost conferențiar universitar la Facultățile de Muzică din Cluj și Brașov.[3]
Distincții și onoruri
modificareA fost distinsă cu numeroase titluri, premii și decorații precum:
- Ordinul Meritul Cultural, 1946,
- Titlul de Artistă Emerită, 1956,
- Premiul de Stat al Republicii Populare Române, 1954,
- Ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler, 2002,
- Doctor honoris causa al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca,
- Cetățean de onoare al orașului Cluj-Napoca, 1992.
A fost membru de onoare al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.[1]
În 2003 a fost instituit, în onoarea artistei, Trofeul „Lya Hubic”, care va fi decernat unor personalități în domeniul artei lirice.[4] O stradă din Cluj poartă numele artistei.[5]
Note
modificare- ^ a b „Soprana LYA HUBIC - Revista Muzicală Radio”. revistamuzicala.radioromaniacultural.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „George Marcu, Rodica Ilinca – Enciclopedia personalităților feminine din România”. wife.mihaimoga.com.
- ^ „Hubic, Lya - Memorie și cunoaștere locală”. www.bjc.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Trofeul Lya Hubic”.
- ^ Strada Lya Hubic, Cluj-Napoca pe harta - Orasul.biz, orasul.biz
Bibliografie
modificare- George Marcu. Femei de seamă din România. De ieri și de azi, Editura Meronia, București, 2017
