Mândrești, Galați
| Mândrești | |
| — sat — | |
  Mândrești Mândrești (România) | |
 Mândrești Mândrești (Județul Galați) | |
| Coordonate: 45°52′48″N 27°41′58″E / 45.88000°N 27.69944°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Galați |
| Comună | Valea Mărului |
| Altitudine | 127 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 945 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 807321 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Mândrești este un sat în comuna Valea Mărului din județul Galați, Moldova, România. Pâna la ultima împățirire administrativă a fost comună.
Satul este asezat pe valea râului Gerului care curge de la nord la sud, pârâu care iși are izvorul la nord de sat, într-un loc denumit Mândra. Numele satului este de la Ivan Mândru, capitanul lui Ștefan cel Mare.
Satul are o biserică cu hramul Sfânta Parascheva, ctitorită de preotul Strat, originar din satul Smulți. Sub oblăduirea preotului Gh. N. Gafton s-a montat pe zidul bisericii Sf. Parascheva o placă comemorativă cu eroii căzuți în Primul Război Mondial, placă care astăzi este depusă în curtea școlii din sat. La nord de sat se găsește o mare padure de salcâmi. La răsărit, pe dealul numit Răzeșie, aproape de Macișeni se găseste o pădure in care primăvara înflorește bujorul românesc, plantă monument al naturii.
Până la revoluția din 1989, satul avea poate ce mai mare livadă de meri din judetul Galați dar care a dispărut. Tot până la revoluție, la sud și la sud-vest de sat se găseau plantații de vie nobilă pe o suprafață de cca 800 ha, care, după ce s-au împartit celor care aveau dreptul la pământ, au cam dispărut.
Vecini: la nord comuna Smulți, la răsărit satul Măcișeni, la sud Valea Mărului iar, la vest com. Matca și com. Corod. 99% din locuitori sunt ortodocși, în general oameni cu frica lui Dumnezeu care au avut parte de un preot Patrichi, care i-a păstorit peste 60 de ani și al cărui har era apreciat și de oamenii din satele învecinate astăzi înmormantat lângă biserica din Mândrești.
Școala din Mândrești care funcționează într-un local relativ nou, este tot mai puțin frecventată din cauză că ponderea populației tinere a scăzut. O mare parte a tinerilor a plecat la muncă in Italia de altfel o caracteristică a zonei, dar cu beneficii pentru sat. Astăzi, producția agricolă s-a relansat, dar aproape jumatate din case sunt goale iar perspectiva este sumbră în sensul că tot mai mulți bătrâni ne părăsesc, iar în locul lor nu se întoarce altcineva.