Mănăstirea Matejče
Informații generale
Confesiuneortodoxă sârbă
HramAdormirea Maicii Domnului
Țara Macedonia de Nord Modificați la Wikidata
LocalitateMatejče, comuna Lipkovo, Macedonia de Nord
comună[*] Opština Lipkovo[*][[Opština Lipkovo (local administrative unit (opština) in North Macedonia)|​]]
Coordonate42°06′32″N 21°33′11″E ({{PAGENAME}}) / 42.1089°N 21.5531°E
Date despre construcție
Stil arhitectonicArhitectură bizantină  Modificați la Wikidata
CtitorȘtefan Uroș al V-lea
Istoric
Perioadă construcție1357
Localizare
Mănăstirea Matejče se află în Macedonia de Nord
Mănăstirea Matejče
Mănăstirea Matejče

Mănăstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (în sârbă Манастир Пресвете Богородице), cunoscută în mod obișnuit sub numele de Matejče (Матејче) sau Matejić (Матејић), este o mănăstire ortodoxă sârbă din secolul al XIV-lea, situată în satul Matejče de pe versanții munților Skopska Crna Gora, în apropierea orașelor Skopje și Kumanovo. Populația satului este formată din albanezi musulmani (89%) și sârbi ortodocși (10%), potrivit recensământului din 2002.

Istoric modificare

Mănăstirea a fost construită în secolul al XIV-lea pe ruinele unei biserici grecești bizantine mai vechi, construită în anii 1057-1059, după cum reiese din inscripțiile grecești păstrate.[2][3] A fost menționată pentru prima dată în anul 1300 într-un act emis de regele sârb Ștefan Milutin (1282–1321). La mijlocul secolului al XIV-lea, țarul sârb Ștefan Dușan (1331–1355) a început reconstrucția mănăstirii, pe care a încheiat-o în 1357 fiul său, Ștefan Uroș al V-lea (devenind ctitoria sa). Monede emise de Ștefan Uroș au fost găsite în aceste locuri.[4] Isaia sârbul și Vladislav Gramatik au trăit în acestă mănăstire. Acoperișul bisericii a fost înlăturat de otomani în secolul al XVIII-lea și așezat pe Moscheea Eski din Kumanovo, după care s-a deteriorat. În anii 1926–1934 mănăstirea a fost restaurată.

Biserica mănăstirii este concepută în formă de cruce (la fel ca și Mănăstirea Marko și Mănăstirea Banja)[5] și are un exonartex asemănător cu cel al Mănăstirii sârbe Hilandar de la Muntele Athos.[6] Pereții bisericii au fost pictați în anii 1356–1357.[7]

Mănăstirea a fost ocupată de insurgenții albanezi și folosită ca bază militară în timpul conflictului din Republica Macedonia (2001).[8][9] Patriarhul sârb Pavle a trimis o scrisoare către ONU în care a atras atenția cu privire la distrugerea mănăstirilor sârbe din Kosovo și la pericolul de distrugere a mănăstirilor din Macedonia de Nord.[10] Exteriorul bisericii nu a fost deteriorat, dar mobilierul din interior a fost incendiat și obiectele de cult au fost furate.[10] Localnicii sârbi au părăsit regiunea în timpul conflictului.

Galerie modificare

Note modificare

  1. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Radoslav M. Grujić : PRAVOSLAVNA SRPSKA CRKVA”. Svetosavlje.org. Accesat în . 
  3. ^ Marković 1920.
  4. ^ „Novac Cara Stefana Urosa V Nejakog (1355-1371)” (PDF). Ubs-asb.com. Accesat în . 
  5. ^ Abstracts of Papers. 1–9. Byzantine Studies Conference. . p. 37. 
  6. ^ Воjислав Ђурић (). Dečani i vizantijska umetnost sredinom 14 veka: Medjunarodni naučni skup povodom 650 godina manastira Dečana septembar 1985. Primljeno na 9 skupu Odeljenja istorijskich nauka, održanom 25. novembra 1987 ; Ured. Vojislav J. Djuric. Српска академиj наука и уметности. 
  7. ^ Richard Hamann-Mac Lean; Horst Hallensleben (). Die Monumentalmalerei in Serbien und Makedonien: Grundlegung zu einer Geschichte der mittelalterlichen Monumentalmalerei in Serbien und Makedonien. W. Schmitz. p. 34. 
  8. ^ „ISTORIJSKA SANSA DA SRBI I ALBANCI POSTIGNU SPORAZUM” (PDF). Rastko.rs. Accesat în . 
  9. ^ „Vreme 540 - Eksplozija krize u Makedoniji: Rat i(li) mir”. Vreme.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ a b „NATO Secretary-General and responded to Patriarch Pavle : The village was demolished, and the Church intact in Matejevac”. Arhiva.glas-javnosti.rs. Accesat în . 

Lectură suplimentară modificare