Conflictul din Macedonia (2001)

Informații generale

Perioadă	22 ianuarie 2001-12 noiembrie 2001
Loc	Valea Polog, Kumanovo în apropiere de granița cu Albania și Kosovo
Rezultat	Dezarmarea extremiștilor albanezi și semnarea Acordul de la Ohrida Ofensiva macedoneană oprită de NATO Stabilirea unei încetări de foc Teroriștii albanezi au convenit să dezarmeze în schimbul unor drepturi etnice mai mari

Beligeranți

Forțele de securitate macedonene

Ministerul Afacerilor Interne (Macedonia)

Armata Republicii Macedonia
Arms support:

Ucraina: Furnizare de arme.^[1]

Armata Națională de Eliberare (Macedonia) (până pe 27 septembrie 2001)

UÇPMB (din martie până în iunie 2001) ^[2]

ANA (până în august 2001)

cu sprijin:

Al Qaeda^[3]

Conducători

Boris Trajkovski
Ljubčo Georgievski
Ljube Boškoski
Pande Petrovski

Ali Ahmeti
Gёzim Ostreni
Fazil Veliu

Efective

20.000

6.000-7.000

Pierderi

76 morți^[4]^[5]

86 morți (conform ANA)^[6]^[7] 700-800 morți^[8]^[9]

Conflictul din Macedonia de Nord din 2001 a fost un conflict armat care a început atunci când grupul militant etnic albanez Armata Națională de Eliberare (Macedonia) a atacat forțele de securitate ale Republicii Macedonia la începutul lunii februarie 2001, și s-a încheiat cu Acordul de la Ohrida. Conflictul a durat tot timpul anului, deși numărul total de victime a rămas limitat la mai multe zeci de persoane din ambele părți, potrivit surselor din ambele părți ale conflictului.

Albanezii din Macedonia

Albanezii sunt cea mai mare minoritate etnică din Republica Macedonia de Nord . Aceștia sunt în principal în nord-vestul Macedoniei. Majoritatea comunităților albaneze sunt concentrate în zonele din jurul Tetovo (70%), Gostivar (66%), Debar (58%), Struga (56%), Kicevo (31%), Kumanovo (25%) și Skopje (20%) ^[10]. Mărimea populației albaneze din Macedonia , începând din 1948, este în continuă creștere. Potrivit datelor oficiale, albanezii din Macedonia di Nort din Macedonia di Nort 1953 au fost de 10%, în 1971 17%, în 1991 21% ^[11] . Ca urmare a necesității de a consolida propriile lor scopuri politice unii albanezi susțin că , în Macedonia di Nort trăiesc în jurul valorii de 30% populația albaneză, pe de altă parte, din aceleași motive, unii macedoneni susțin că reprezentarea acestei populații este semnificativ mai mică și este sub 20% din populația totală ^[12].

Context

La 8 septembrie 1991 , în Macedonia a avut loc un referendum asupra independenței , cu care a fost aprobată independența Republicii Macedonia . În zilele dinaintea referendumului, au fost adresate tuturor liderilor politici și cetățenilor apeluri și voturi. Apelul a fost boicotat de către toate partidele albaneze ^[13], susținând că albanezii au fost discriminați de oameni. Astfel, cetățenii de naționalitate albaneză au boicotat referendumul și au refuzat să exprime voința în mod democratic a minorității albaneze din Macedonia . Prin obținerea independenței față de Iugoslavia , Republica Macedonia este definită ca o republică cu un parlament multipartit. Adunarea Republicii Macedonia , în conformitate cu Constituția Republicii Macedonia , este formată din 120 de deputați ^[14] . Noua Constituție a stabilit caracterul și organizarea statului, Republica Macedonia fiind definită ca stat suveran, independent, democratic și social. În realizarea sistemului politic al statului, au fost aplicate și principiile democrației europene, cu un accent deosebit pe dezvoltarea societății civile bazate pe un sistem judiciar independent, libertatea de asociere, promovarea și dezvoltarea relațiilor interetnice, libertatea religioasă și egalitatea de gen ^[15] .

Contrar tuturor fostelor state iugoslave , Republica Macedonia și-a câștigat independența fără conflicte militare și vărsări de sânge. După căderea primului așa-zis guverl special al Republicii Macedonia [20] , guvernul a fost preluat de către Uniunea Social Democrată a Macedoniei (SDSM). Partidul pentru Prosperitate Democratică a fost inclus în guvern din 1992 și a rămas în acest stat până la căderea puterii în 1998 . În 1994 , prima universitate albaneză din Republica Macedonia a fost deschisă ilegal , care, ca universitate de stat, rămâne nerecunoscută de autorități până în ianuarie 2004 . Principalele probleme cu care se confruntă SDSM au fost privatizarea , șomajul și corupția masivă . În alegerile parlamentare din 1998 , guvernul a fost preluat de opoziția condusă de VMRO-DPMNE ^[16].

Partidul Democrat al Albanezilor a intrat în noul guvern în 1998 . Noul guvern din Macedonia a fost confruntat cu probleme majore și foarte curând a început să piardă încrederea în rândul poporului. În noiembrie 2000 , coaliția de guvernământ a ieșit din Alternativa Democrată , iar noul partener de coaliție al VMRO-DPMNE adevenit Partidul Liberal al Macedoniei. Scandalurile politice și înfrângerile economice au avut un impact extraordinar asupra guvernului.

Macedonia și Războiul din Kosovo

Membrii UÇK predau armele, marinei SUA de la Divizia 26 expediționare marină din Kosovo, 1999

În timpul războiului din Kosovo, Macedonia și-a deschis granițele pentru mii de refugiați albanezi kosovari care au fugit din Kosovo în Macedonia. Potrivit datelor ICNUR , pe 17 mai, în Macedonia au fost 229.300 de refugiați kosovari. Numărul refugiaților albanezi în Macedonia a constituit apoi mai mult de 11% din populația totală a țării.^[17] Conform Comitetului Statelor Unite pentru Refugiați, în jurul valorii de 360.000 ^[18] refugiați albanezilor din Kosovo a rămas în Macedonia , după iulie 1999, ceea ce echivaleaza cu 18% din populația țării.

Pregătirea Macedoniei de a accepta refugiații a fost limitată, deoarece se intenționa să se accepte numai 20 000 de refugiați. Pe lângă toate dificultățile, Macedonia a acceptat refugiații conform standardelor internaționale până când războiul s-a încheiat.

Povara acordării atenției nevoilor a 360 000 de refugiați au afectat economia macedoneană. Mai degrabă decât să stabilească o economie mai bună așa cum a fost prevăzut în 1999, economia Macedoniei s-a redus cu 10% din PIB pentru restul anului 1999. Comerțul cu Republica Federală Iugoslavia , principalul partener comercial al Macedoniei, este rupt, provocând Macedonia să -și piardă una dintre cele mai importante piețe de export și o sursă vitală de materiale. În consecință, un număr de fabrici a trebuit să se închidă, ceea ce a dus la creșterea numărului de șomeri. În același timp, principala cale de tranzit pentru exporturile macedonene către Europa a fost închisă, crescând numărul de prețuri de import. ^[17]

Macedonenii erau mai preocupați de impactul asupra numărului de 360 000 de refugiați albanezi și de consecințele pe care le-ar avea asupra demografiei macedonene. Ei au fost speriat lucrează prezența refugiaților ar putea afecta imaginea demografică din țară .. ^[19]^[20] Macedonenii au fost preocupați de posibila propagării conflictului din Kosovo din Macedonia ^[19] Македонците беа загрижени за можното прелевање на косовскиот конфликт во Македонија^[19]^[21] și se tem că acestea au cel mai mult de pierdut. Jurnalistul Chicago Tribune a scris în martie 1999:

„“Oamenii se tem că după Kosovo, Macedonia este următoarea”.”
—Nano Ružin pentru Chicago Tribune, ^[19]

În același timp, teroriștii UÇK au Început să treacă ilegal frontiera și s-au stabilit în zonele populate albaneze și municipalitățile din republică. Autoritățile macedonene au confiscat arme din Kosovo. ^[22]

Cronologie

La 1 februarie 1990 , aproximativ 2.000 de albanezi au protestat în Tetovo cerând independența regiunii din Macedonia de Vest , unde albanezii etnici constituiau majoritatea;
La 20 noiembrie , după adoptarea Constituției , Republica Macedonia a devenit un stat independent. În sesiunea specială a parlamentului pentru adoptarea Constituției Republicii Macedonia , a fost boicotată de PDP - PND ;
La 11 ianuarie 1992 a avut loc un referendum privind autonomia albanezilor din partea de vest a Macedoniei - inclusiv Republica Ilirida . Referendumul și rezultatele referendumului au fost declarate ilegale de către autoritățile macedonene.
La 31 martie 1992 , un mare număr de etnici albanezi au demonstrat la Skopje , cerând ONU să nu recunoască statul macedonean până când nu obțin autonomie în regiunile țării unde sunt majoritari.
La 6 noiembrie 1992 , în ciocnirile dintre poliția macedoneană și etnicii albanezi de la Bit Pazar din Skopje , 4 persoane au fost ucise și 36 de etnici albanezi au fost răniți.
Pe 15 februarie 1995 , 2000 de albanezi s-au adunat la deschiderea unei universități ilegale de limba albaneză în Mala Reica din Tetovo . Aceasta a fost urmată de protestele majore din întreaga țară ale studenților macedoneni și studenților de liceu. După două zile, universitatea a fost închisă, iar un albanez a fost asasinat.
Pe 9 iulie 1997 , steagul albanez a fost expus în clădirile municipale din Tetovo și Gostivar . În consecință, poliția macedoneană s-a ciocnit cu protestatarii din Tetovo , trei albanezi uciși și 312 arestați.
20 martie 1999 au început bombardamentele NATO în Iugoslavia. Republica Macedonia a primit 350.000 de refugiați din Kosovo .
11 Ianuarie 2001 , la intrarea în satul Aracinovo , au fost uciși într-o ambuscadă 3 ofițeri de poliție.

Tensiuni

Evenimentele din 9 iulie

Armata Populară de Eliberare

Începutul conflictului

Desfășurarea războiului

Tanușevți și Tetovo

Masacrul de la Veițe

Lupta de la Kumanovo

Bătălia de la Aracinovo

Masacrul de la Karpalak

Masacrul de la Liubotenski Bačila

Încetarea focului și dezarmarea

Victimele și relocarea

Presupusa implicare a al-Qaeda și a altor teroriști în conflict

Posibile crime de război

Citate

După conflict

Extrase din Constituție

Referințe

^ Taras Kuzio (31 octombrie 2001). „UKRAINE FaineORGES MILITARY ALLIANCE WITH MACEDONIA”. The Jamestown. Accesat în 5 mai 2015.
^ „Македония — это надолго”. NEWSru. 26 март 2001. Arhivat din original la 2014-03-23. Accesat în 19 mai 2012. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ „Сообщники Усамы бен Ладена воевали на стороне албанских боевиков в Македонии”. NEWSru. 18 септември 2001. Arhivat din original la 2015-05-09. Accesat în 19 mai 2012. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ "Откриен Споменикот на загинатите бранители на Македонија во 2001 година". Сител Телевизија. 23 Октомври 2011 [1]
^ "Откриен паметникот за загинатите бранители од 2001". ИНФО Плус. 23 Октомври 2011 [2]
^ "Dëshmorët e Ushtrisë Çlirimtare Kombëtare", shkruar nga Xhemal Selimi. Tanusha 2001. 15 February 2011 [3]
^ "DËSHMORËT - Emri dhe mbiemri".SHOQATA E VETERANËVE TË LUFTËS SË USHTRISË ÇLIRIMTARE KOMBËTARE. Tetovë. Maj 2002 [4]
^ Премьер-министр Македонии накажет виновных в межэтнических кофликтах. Проценка на жртвите во конфликтот, во статија на “Российская Газета“ (официјалниот печатен орган на Владата на Руската Федерација.
^ Убийство пяти мужчин стало причиной массовых беспорядков в Македонии. Официјални руски податоци за жртвите од конфликтот во Македонија, објавени од страна на Руската Информативна Агенција “РИА Новости“.
^ 2002 Census results
^ Vladimir Ortakovski (2001): Interethnic relations and minorities in the Republic of Macedonia, Sts. Cyril and Methodius University, Skopje engleză {{{1}}}
^ Академик Блаже Ристовски за Вечер: Во Македонија нема 20 отсто етнички Албанци!^{[nefuncțională]}
^ „Матица на иселените”. Arhivat din original la 29 septembrie 2011. Accesat în 10 august 2018.
^ „Според Законот за избор ма пратеници во Собранието на Република Македонија” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2009. Accesat în 10 august 2018.
^ Граѓански и политички слободи и права
^ Извештај од А1 Телевизија по повод 15 години од првата влада на независна Македонија
^ ^a ^b “MACEDONIA: TOWARDS DESTABILISATION? The Kosovo crisis takes its toll on Macedonia”. International Crisis Group (ICG). 2001 [5]
^ "U.S. Committee for Refugees World Refugee Survey 2001 - Macedonia". United States Committee for Refugees and Immigrants. 2001 [6]
^ ^a ^b ^c ^d "NATO Air Strategy Under Fire: Macedonians Fear Divisive Spillover" by Hugh Dellios. Chicago Tribune. 29 March 1999 [7] Arhivat în 21 mai 2013, la Wayback Machine.
^ "Interethnic Relations and Minorities in the Republic of Macedonia". Southeast European Politics - Vol 2, N.1. May 2001 [8] Arhivat în 29 martie 2013, la Wayback Machine.
^ "Interethnic Relations and Minorities in the Republic of Macedonia". Southeast European Politics - Vol 2, N.1. May 2001 [9] Arhivat în 29 martie 2013, la Wayback Machine.
^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite fas.org

[1] Taras Kuzio (31 octombrie 2001). „UKRAINE FaineORGES MILITARY ALLIANCE WITH MACEDONIA”. The Jamestown. Accesat în 5 mai 2015.

[2] „Македония — это надолго”. NEWSru. 26 март 2001. Arhivat din original la 2014-03-23. Accesat în 19 mai 2012. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[3] „Сообщники Усамы бен Ладена воевали на стороне албанских боевиков в Македонии”. NEWSru. 18 септември 2001. Arhivat din original la 2015-05-09. Accesat în 19 mai 2012. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[4] "Откриен Споменикот на загинатите бранители на Македонија во 2001 година". Сител Телевизија. 23 Октомври 2011 [1]

[5] "Откриен паметникот за загинатите бранители од 2001". ИНФО Плус. 23 Октомври 2011 [2]

[6] "Dëshmorët e Ushtrisë Çlirimtare Kombëtare", shkruar nga Xhemal Selimi. Tanusha 2001. 15 February 2011 [3]

[7] "DËSHMORËT - Emri dhe mbiemri".SHOQATA E VETERANËVE TË LUFTËS SË USHTRISË ÇLIRIMTARE KOMBËTARE. Tetovë. Maj 2002 [4]

[8] Премьер-министр Македонии накажет виновных в межэтнических кофликтах. Проценка на жртвите во конфликтот, во статија на “Российская Газета“ (официјалниот печатен орган на Владата на Руската Федерација.

[9] Убийство пяти мужчин стало причиной массовых беспорядков в Македонии. Официјални руски податоци за жртвите од конфликтот во Македонија, објавени од страна на Руската Информативна Агенција “РИА Новости“.

[10] 2002 Census results

[Ortakovski-11] Vladimir Ortakovski (2001): Interethnic relations and minorities in the Republic of Macedonia, Sts. Cyril and Methodius University, Skopje engleză {{{1}}}

[12] Академик Блаже Ристовски за Вечер: Во Македонија нема 20 отсто етнички Албанци!^{[nefuncțională]}

[13] „Матица на иселените”. Arhivat din original la 29 septembrie 2011. Accesat în 10 august 2018.

[14] „Според Законот за избор ма пратеници во Собранието на Република Македонија” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2009. Accesat în 10 august 2018.

[15] Граѓански и политички слободи и права

[16] Извештај од А1 Телевизија по повод 15 години од првата влада на независна Македонија

[unhcr.org-17] “MACEDONIA: TOWARDS DESTABILISATION? The Kosovo crisis takes its toll on Macedonia”. International Crisis Group (ICG). 2001 [5]

[18] "U.S. Committee for Refugees World Refugee Survey 2001 - Macedonia". United States Committee for Refugees and Immigrants. 2001 [6]

[articles.chicagotribune.com-19] "NATO Air Strategy Under Fire: Macedonians Fear Divisive Spillover" by Hugh Dellios. Chicago Tribune. 29 March 1999 [7] Arhivat în 21 mai 2013, la Wayback Machine.

[20] "Interethnic Relations and Minorities in the Republic of Macedonia". Southeast European Politics - Vol 2, N.1. May 2001 [8] Arhivat în 29 martie 2013, la Wayback Machine.

[21] "Interethnic Relations and Minorities in the Republic of Macedonia". Southeast European Politics - Vol 2, N.1. May 2001 [9] Arhivat în 29 martie 2013, la Wayback Machine.

[fas.org-22] Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite fas.org

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]