Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Sâmbăta
Curtea interioară cu biserica
Informații generale
Confesiune	ortodoxă
Hram	Adormirea Maicii Domnului, 15 august
Tip	călugări
Țara	România
Localitate	Sâmbăta de Sus, județul Brașov
comună	Sâmbăta de Sus
Coordonate	45°41′24.97″N 24°47′39.63″E ({{PAGENAME}})
Date despre construcție
Ctitor	• Constantin Brâncoveanu • Regele Mihai I
Pictor	Pop Ionașcu Zugravul (1766)
Locuitori	35
Istoric
Data începerii	secolul al XVIII-lea
Sfințire	1698
Localizare
Monument istoric
Adresa	10
Clasificare
Cod LMI	BV-II-a-A-11812
Prezență online	site web oficial
Prezență online
http://www.manastireabrancoveanu.ro

Mănăstirea Sâmbăta este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Sâmbăta de Sus, județul Brașov.

Amplasare zonală

Teofil Părăian - portret realizat de Paul Mecet

Istoric

Mănăstirea Sâmbăta, cunoscută și sub denumirea Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, este un așezământ monahal de călugări. Inițial, a avut o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), fiind construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696–1707 s-a construit o biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal.

Mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii în anul 1926, iar sfințirea a fost făcută în 1946, în timpul lui Mihai I, Regele Românilor, al cărui portret votiv poate fi văzut în interiorul bisericii, Regele Mihai I, fiind un al doilea ctitor al mănăstirii. Părintelui Grovu i-au fost rezervate chestiunile gospodărești și lucrarea de rezidire a bisericii mănăstirii în ruină de la Sâmbăta de Sus și a tuturor celor legate de această mănăstire. Astfel, pe lângă zidirea bisericii, au apărut acolo două lacuri, grădină de flori, alei frumoase, livezi de pomi, grădină de zarzavat, case de locuit, dependințe gospodărești ș. a.

În locul acela pustiu și năpădit de tufișuri, după ani de muncă, a răsărit un colț de desfătare spirituală, prin frumusețea și armonia celor concepute de mitropolitul ctitor și împlinite sub conducerea neobosită a consilierului Ieronim Grovu. E de înțeles, deci, faptul că sufletește Ieronim Grovu era cel mai legat de aceste locuri, în care a pus atâta muncă și atâta suflet. Pentru vrednicia lui, pentru munca lui, pentru calitățile lui sufletești, Mitropolitul Nicolae Bălan l-a numit „devotat și harnic colaborator al nostru”, care lucrează cu „zel și conștiinciozitate”, arătându-i întotdeauna o deosebită prețuire.

În primii ani ai comunismului din România, portretul regelui fusese acoperit cu un strat de var, devenind invizibil, întrucât se dorea ștergerea oricăror referiri la monarhia română silită să se exileze în „Lumea Liberă”. Portretul Regelui Mihai I este din nou vizibil începând din primii ani după accederea la putere a lui Nicolae Ceaușescu.

Stareții mănăstirii

• Protosinghel Arsenie Boca - între anii 1940 și 1944 - Sfântul Cuvios Marturisitor Arsenie de la Prislop
• Arhimandrit Serafim Popescu - între anii 1944 și 1954 - Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus
• Arhimandrit Ioan Dinu - între anii 1955 și 1971
• Arhimandrit Veneamin Tohăneanu - între anii 1971 și 1993
• Arhimandrit Irineu Duvlea - între anii 1993 și 2000
• Arhimandrit Ilarion Urs - între anii 2000 și 2015
• Arhimandrit Atanasie Roman (din 25 iunie 2015)

Preoți

• Arhimandrit Teofil Părăian

Galerie foto

• 
  Mănăstirea Sâmbăta de Sus (Monastira) în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Ruinele bisericii la sfârșitul secolului al XIX-lea
• 
  Interiorul bisericii mănăstirii Sâmbăta de Sus aflată în ruină (sfârșit de sec. XIX)
• 
• 
• 
  Portretul
  Regelui Mihai I,
  în interiorul bisericii rectitorite de el.
• 
  Biserica ctitorită de
  Constantin Brâncoveanu
  (vedere dinspre sud-est)
• 
  Iconostasul bisericii ctitorite de Constantin Brâncoveanu
• 
  Iconostasul bisericii celei noi
• 
  Academia Sâmbăta
• 
  Biserica Mănăstirii, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu
• 
• 
• 
  Scara spre biserica cea nouă
• 
  Scara spre biserica cea nouă (detaliu)
• 
• 
• 
• 
  Vedere generală a Mănăstirii Sâmbăta de Sus
• 
  Interior al bisericii celei vechi, ctitorită de Constantin Brâncoveanu
• 
  Fântâna „Izvorul Tămăduirii” de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus
• 
  Vedere în interiorul bisericii celei noi
• 
  Turnul-clopotniță
  (la exterior, 2018)
• 
  Turnul-clopotniță
  (în 2018)
• 
  Biserica nouă (intrarea)
• 
  Stăreția
• 
  Galeria chiliilor
• 
  Biserica mănăstirii
  (în 2018)

Bibliografie

• România - Harta mănăstirilor, Amco Press, 2000

Vezi și

• Sâmbăta de Sus

Legături externe

• www.manastireabrancoveanu.ro - Site web oficial
• Sfîntul dintre noi: Teofil Orbul, 2 februarie 2003, Evenimentul zilei
• Părintele Teofil Părăian, Apostolat in Țara Făgărașului
• Mănăstirea Sâmbăta de Sus Arhivat în 11 iulie 2012, la Wayback Machine., 26 iulie 1999, Revista Magazin
• Smerenie de la Stapanul norilor^{[nefuncțională]}, 14 noiembrie 2005, Loreta Popa, Jurnalul Național
• Icoane pentru suflet^{[nefuncțională]}, 28 iunie 2005, Andreea Tudorica, Adrian Mogos, Jurnalul Național
• Sămbăta de Sus, locul de refugiu al Brăncovenilor - Pe urmele lui Constantin Brăncoveanu (V), 27 octombrie 2007, Jurnalul Național
• Mănăstirea Brâncoveanu, Golgota și Ierusalimul Ortodoxiei transilvănene^{[nefuncțională]}, 17 martie 2009, Augustin Păunoiu, Ziarul Lumina
• Academia de la Sâmbăta de Sus, 5 februarie 2010, acad. dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, CrestinOrtodox.ro
• Izvorul Parintelui Arsenie Boca, 6 iulie 2010, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro
• Chilia Parintelui Arsenie Boca, 4 iunie 2010, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro