Wikipedia

Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Sâmbăta
Sambata IMG 5664.jpg
Curtea interioară cu biserica
Informații generale
Confesiuneortodoxă
HramAdormirea Maicii Domnului, 15 august
Tipcălugări
ȚaraRomânia
LocalitateSâmbăta de Sus, județul Brașov
comunăSâmbăta de Sus
Coordonate45°41′24.97″N 24°47′39.63″E ({{PAGENAME}}) / 45.6902694°N 24.7943417°E
Date despre construcție
Ctitor• Constantin Brâncoveanu
• Regele Mihai I
PictorPop Ionașcu Zugravul (1766)
Locuitori35
Istoric
Data începeriisecolul al XVIII-lea  Modificați la Wikidata
Sfințire1698
Localizare
Monument istoric
Adresa10
Clasificare
Cod LMIBV-II-a-A-11812
Prezență onlinesite web oficial
Prezență online
http://www.manastireabrancoveanu.ro
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mănăstirea Sâmbăta este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Sâmbăta de Sus, județul Brașov.

Amplasare zonală
Teofil Părăian - portret realizat de Paul Mecet

IstoricModificare

Mănăstirea Sâmbăta, cunoscută și sub denumirea Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, este un așezământ monahal de călugări. Inițial, a avut o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), fiind construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696 - 1707 s-a construit o biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal.

Mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii în anul 1926, iar sfințirea a fost făcută în 1946, în timpul lui Mihai I, Regele Românilor, al cărui portret îl putem vedea pictat în interiorul bisericii, Regele Mihai I, fiind un al doilea ctitor al mănăstirii.
În primii ani ai comunismului din România, portretul regelui fusese acoperit cu un strat de var, devenind invizibil, întrucât se dorea ștergerea oricăror referiri la monarhia română silită să se exileze în Lumea Liberă. Portretul Regelui Mihai I este din nou vizibil începând din primii ani după accederea la putere a lui Nicolae Ceaușescu.

Stareții mănăstiriiModificare

  • Protosinghel Arsenie Boca - între anii 1940 și 1944
  • Arhimandrit Serafim Popescu - între anii 1944 și 1954
  • Arhimandrit Ioan Dinu - între anii 1955 și 1971
  • Arhimandrit Veneamin Tohăneanu - între anii 1971 și 1993
  • Arhimandrit Irineu Duvlea - între anii 1993 și 2000
  • Arhimandrit Ilarion Urs - între anii 2000 și 2015
  • Arhimandrit Atanasie Roman (din 25 iunie 2015)

PreoțiModificare

Galerie fotoModificare

  • Mănăstirea Sâmbăta de Sus (Monastira) în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

  • Ruinele bisericii la sfârșitul secolului al XIX-lea

  • Interiorul bisericii mănăstirii Sâmbăta de Sus aflată în ruină (sfârșit de sec. XIX)

  • Portretul
    Regelui Mihai I,
    în interiorul bisericii rectitorite de el.

  • Biserica ctitorită de
    Constantin Brâncoveanu
    (vedere dinspre sud-est)

  • Iconostasul bisericii ctitorite de Constantin Brâncoveanu

  • Iconostasul bisericii celei noi

  • Academia Sâmbăta

  • Biserica Mănăstirii, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu

  • Scara spre biserica cea nouă

  • Scara spre biserica cea nouă (detaliu)

  • Vedere generală a Mănăstirii Sâmbăta de Sus

  • Interior al bisericii celei vechi, ctitorită de Constantin Brâncoveanu

  • Fântâna „Izvorul Tămăduirii” de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus

  • Vedere în interiorul bisericii celei noi

  • Turnul-clopotniță
    (la exterior, 2018)

  • Turnul-clopotniță
    (în 2018)

  • Biserica nouă (intrarea)

  • Stăreția

  • Galeria chiliilor

  • Biserica mănăstirii
    (în 2018)

NoteModificare


BibliografieModificare

  • România - Harta mănăstirilor, Amco Press, 2000

Vezi șiModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea Sâmbăta de Sus
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mănăstirea_Sâmbăta_de_Sus&oldid=15694064